Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

miercuri, 26 septembrie 2012

marți, 25 septembrie 2012

Gândurile zilei

Plesnesc leneș cu palmele fiece cotlon, nici praf nu se ridică, nici mâna nu atinge. Locul e pustiu. Mă întreb dacă sunt afară sau înauntru. Nu simt nimic, nimeni nu intră, nimeni care să plece. 


Pachistanezul de la serviciu fredonează mereu cântece în limba lui. Brusc, mă roagă să cânt un cântec specific românesc. Mi-am strorcit creierii, m-am gândit că tema românului e mereu dorul sau jalea. N-am vrut să-i cânt. Peste vreo oră mi-ar fi plăcut să-i cânt Zaraza, dar n-am știut versurile. Ce-ar fi fost de ales?


Mă enervez mai mult și mai repede, nu știu de ce. Și nu mă potrivesc cu Lumea, cu ritmul ei. Merg singură, în ritmul meu. De cele mai multe ori ne simtem bine. :)

miercuri, 19 septembrie 2012

O porție de cuvinte

Niciun secret de dezvăluit, starea de bine are valoare atunci când o pierzi. Viața te ia „ pe repede” și, cu privirea țintită spre înainte, pierzi acele lucruri, aparent minore, care formază împrejurul. Rămâi cu privirea fixă, bătând o cale fără margini.
Și-atunci faci greșeli...te trezești că dai vrabia din mână pe cioara de pe gard. 
Te trezești din iluzia că ții o vrabie în mănă când e doar o cioară de pe gard.

Niciun om întâlnit în viață nu este întâlnit întâmplător. Însă, de câte ori ne oprim privirea asupra lor încercând să aflăm răspunsuri?

Proprietarul mi-a spus că în discuții importante folosesc deseori „nu știu!„. El spune că e o tactică de-a mea.
Ca să evit multe, inclusiv discuții, recunosc, e adevărat. Dar mi-a promis că-mi prelungește contractul, deci tactica mea e bună.

Și uneori mai plâng. De dor, de doare, de odoare. 
În general, sunt obosită...de la linsul mierii de pe garduri. Și ling cam toată ziua.

Fără cuvintele mele prea multe


Fără cuvintele mele, decât Carmen .
Și pentru că femeile vorbesc chiar și atunci când promit sa nu o facă, subliniez că este primul video al copilului și că deja l-a născut și pe al doilea...Poate într-o altă Miercuri.

miercuri, 5 septembrie 2012

Copiii răspund

Discutând cu Vladi despre ambiție, visuri, obiective, familie, îl întreb ce părere are, dacă persoana X este perfecționistă.
El îmi zice să definesc termenul, perfecționistă. După ce îi spun că e persoana ce tinde spre perfecțiune în orice face, el mă întreabă daca „perfecționismul„ este calitate sau defect.
Tot el, în secunda următoare, dă răspunsul: depinde dacă în final este o reușita sau un eșec.

Aș zice că nu-i plouă în gât.

Bonus!!! Din categoria „vladimirisme„.
”Dacă mă vezi vreodată că-mi caut perechea la șosetă, te rog să-mi aduci aminte că am pierdut una după pat”.