Când ceva nu e Made în China, nu e original !

Se apropie ziua lui Vladi, fiul meu, împlinește 15 ani. Cum nu mai postează desene pentru că aparatul foto s-a stricat, am purces să cumpăr altul, aici în sat la mine.

Mă duc pi șentru, că sunt acolo magazine ciorchine. Intru în primul care îmi iese în cale, sigur, primul magazin cu electronice. 

Apare un tânăr, îi spun ce vreau și mă însoțește la sectorul cu aparatele foto.

Cum am creierul pe pauză m-a deranjat limbajul lui cu pixeli și alți termeni.

În ziua de azi nu poți cumpăra nimic fără să treci printr-un training numai ca să poți înțelege ce cumperi.

După ce i-am tradus în mod politicos și într-un limbaj elevat ” bă, minciunică, scutește-mă și zi-mi simplu -ăsta e bun pentru că știe să facă asta în plus față de celălalt...” , m-am opintit în vitrină și, scărpinându-mă în cap, inteligent, ca Moromete,  zic nedumerită: ”știi, mă pricep atât de puțin la aparate, din ce în ce mai puțin, totuși nu știu ce mărci îmi arăți tu aici (total necunoscute) și, deși, toate-s originale, făcute în China, am așa un fix să văd Nikon, Cannon, Panasonic, Sony, Lumix și altele pe care le-aș recunoaște  văzându-le. A! păi aici nu-i magazin din ăla, trebuie să merg la altul, pe stradă, în sus.

Bun, la cestălalt magazin văd mărci cunoscute. Încep iarăși discuțiile despre pixeli, focalizare, număr de poze pe extrasecunde, tip de lentile, îl chinui pe vânzător să-mi aducă aparat nou din depozit, nu cel folosit la încercări, adică cel din vitrina cu cheiță...ba că n-are altul și reîncepe căutarea la altă marcă, după alt tir de întrebări, căci vorba aia, de priceput nu mă pricep dar știu atât de bine și de mult să întreb.

Am luat un Lumix, verific, Made in China, sunt mulțumită, este original, așa că decid să-l iau.

Am stat cam 40 de minute în magazin până am decis pe care să-l cumpăr, adică l-am luat pe ăla care avea un frate nou-nouț în depozit.

Cum l-am tot trimis pe vănzător să caute prin depozit, a vrut să se răzbune. Cică să cumpăr și o asigurare pentru aparat, valabilă în UE, în caz că se strică. Era aproape un sfert din prețul aparatului.

Păi, măi, minciunică, dacă eu cumpăr așa marcă și așa aparat grozav, cu lentilă de nu-știu-care, MADE ÎN CHINA, original adică, se presupune că e bun, nu? :))

Nu nu vreau să plătesc nicio asigurare, nu mă întorc din România ca să-ți dau cu aparatul în cap că nimeni nu o recunoaște. Am mai trecut prin ceva asemănător cu un alt aparat, cu certificatul de garanție, atât l-au reparat până a ieșit din garanție, apoi am plătit pentru repararea aceleiași probleme jumătate din prețul aparatului și tot stricat e. Era  un Sony. Poate că nu era original și de aia nu a ținut? Trebuie să verific când ajung acasă dacă era Made în China sau nu.

În fine, când am terminat, vânzătorul a respirat ușurat, EXTREM de evident, ceea ce puțin m-a deranjat. :)) Da' nu-i frumos să zic unde m-a durut, nu?

Și m-am gândit să-i mai cumpăr lui Vladi de ziua lui niște ”pantaloni căcăcioși”, adică din aceia cu turul jos sau larg sau cum s-or numi. Cred că o să-i placă. 

Ieri mi-am luat niște pantaloni de trening, nu sunt originali, Made in Bangladesh....asta ca să nu ziceți că sunt o snoabă, dar chiar n-am găsit cu Made în China.

Scriind, mi-am amintit că și Dan avea o postare cu Ikea și mobilă originală.

Aici, nu cunosc magazinele, dar știu un lucru, dacă întru într-un magazin și sâmțesc un anume miros de cauciuc, deja știu că sunt în magazin chinezesc.

Tot așa, acasă, când mergeam la Trezorerie și Administrația Financiară, recunoșteam mirosul de țigani, înainte să apuc să vad șatra...o abilitate dezvoltată pe când lucram la Protecția Copilului.