Va multumesc pentru felicitari, va multumesc pentru gandurile voastre alunecate spre mine.
Mi-am carpit sufletul la loc, dar dupa o luna. N-am crezut ca ma va durea atat de tare dezradacinarea, ruperea mea de langa oamenii dragi, familie, prieteni.
Am inceput sa vad vag niste culori, nu sunt chiar nuantele mele sau cele cautate, dar sunt culori.
Apreciez orice este bun si pozitiv si ma straduiesc sa gasesc solutii pentru dezvoltare.
Am ajuns aici si a trebuit sa-mi rearanjez, in functie de dorinta mea si scopul venirii mele, gandurile, posibilitatile, optiunile.
Am fost nevoita sa iau decizii care m-au durut, care amana impliniri, sa ma redresez sufleteste.
In aceste conditii, de restructurare, sunt bine.
Primul lucru pe care l-am constat a fost ca ceea ce ai este ceea ce iti faci singur. Mainile de ajutor pe care le-ai dat in viata ta, nu se intorc.
Am invatat sa accept ca trebuie sa ma schimb ca sa supravietuiesc, lumea nu este exacta, precisa, nu respecta termene, nu respecta cuvant.
Si inca uneori mai plang. De DOR de oamenii mei dragi! Am sperat ca unul dintre ei sa fie cu mine in februarie. In conditiile date, nici vorba. Trebuie sa imi rezolv toate problemele in ritmul de aici (foarte lent) si trebuie sa ma echilibrez eu insami la maxim.
Important este ca mi-am regasit Speranta, pe care o pierdusem cam in prima saptamana.
Asta este cu mine, cand nu mi-a fost bine nu am scris pentru ca nu am vrut sa mint. Blogul este locul unde vin cand imi este bine.
Acum nu imi este rau, dar am acces limitat la net (doar mail). Pot sa va citesc mesajele numai in mail.
Va doresc un An Bun! , Speranta!, Iubire!, Sanatate! Si putere sa impliniti vointa celui care stie de ce ni se intampla viata asta!
Cum pot, am sa revin in forta. Mi-este dor de blog si de toti de aici.
bine ai revenit
RăspundețiȘtergerenu putem evita caderile, dar le putem accepta. e mai usor. si o sa fie bine...
caderea a fost mai degraba psihica :) urlam in gand 'cineva sa ma salveze', dar nu e niciodata nimeni la 'prindere'. Asa ca am decis sa ma mai salvez o data.
ȘtergereLa multi ani!
RăspundețiȘtergereLa multi ani!
Ștergerete imbratisez...stiu cat de tare poate durea dorul de toate cele bune si ne-bune care inseamna acasa >:D< >:D<
RăspundețiȘtergeream invatat si eu pe pielea mea ca si noi,oamenii avem radacini...
iti las un gand bun si inca o imbratisare >:D<
Dorul meu este numai pentru oameni. Deocamdata!
ȘtergerePrimesc imbratisarea cu mare placere.
Recomandari de urgenta:
RăspundețiȘtergere1. nu citi nimic de la mine de pe blog, zau chiar cred ca dezavantajele > orice posibile avantaje, chiar si simplu amuzament de obicei reconfortant intaritor personal fata de simpla prostie/ignoranta a altcuiva (care e, totusi, permis, datorita eficacitatii in ranforsarea sustinerii personale, chiar daca nu e prea frumos de facut);
2. ramane recomandarea de a cumpara o paturica posibil util calduroasa pt invelire cand te uiti la TV, chiar daca tu precis ai trecut de varsta de 1 an cu bine, de copilaria cu probleme de compentenat la fel de precis, ba chiar, destul de probabil, si de adolescenta, cu identitate solida de tine.
deocamdata nu este'risc' sa te citesc, am netul foarte dificil. De doua zile mai am o sursa de net, dar ma alsa cand mi-e lumea mai draga.
ȘtergereMi-am luat asternuturi cand am sosit aici, ma acopera bine. :)
Nu stiu la ce varsta sunt. Tu stii?
Inima, inima se-avanta departe, dorul, dorul zboara spre ceruri, acolo e tara mea.
RăspundețiȘtergere...acolo e tara mea cu oamenii in ea. :) Zau ca alt dor n-am. Imi pare rau de orice clipa pe care m-am zgarcit sa o ofer celorlalti.
Ștergeremult noroc! nu e usor de facut ceea ce faci tu acum, altfel toata lumea ar face-o. iti tin pumnii stransi si te imbratisez!
RăspundețiȘtergereUn adevarat mesaj remontator!
ȘtergereIti multumesc! Am impresia uneori ca eu sunt carpa.
eu am pierdut cumva... ce era esential: nu stiu unde esti :(
RăspundețiȘtergereMi-e dor de tine si ma gândesc des la tine. Pupici
Sutton, Surrey, Anglia. Deocamdata...:D Intentionez sa mai sap.
ȘtergereAstept cu rabdare o ...revenire.
RăspundețiȘtergeresi eu sa stii, adica incerc, ca-mi mai sar caii pe campii la viteza asta.
ȘtergereSincer, ţi-am simţit lipsa. Dar mi-am închipuit că a apărut ceva, mai fiecare dintre noi trece şi prin momente mai bune, şi prin alte momente, mai puţin bune. Cel mai rău este când îţi lipseşte alternativa, eu am trăit aşa ceva...
RăspundețiȘtergereDar o soluţie există întotdeauna, trebuie răbdare şi speranţă.
Îţi trimit un gând bun!
N-as zice ca n-am alternativa, as zice ca trebuie sa am rabdare sa o vad mai bine 'care este'. :)
Ștergere:)
RăspundețiȘtergereTot ce nu te omoara te intareste. Si se pare ca ai supravietuit cu brio! :)
RăspundețiȘtergereSunt convins ca toate se vor rezolva. Poate chiar nu din prima, caci atunci viata ar fi cam plictisitoare, nu? :)
Da...tot asa, si-s tare ca fularul in masina de spalat. Sunt batrana deja! Vreau liniste.
ȘtergereSi eu iau viata de la capatul celalalt...
Primul lucru pe care l-am constat a fost ca ceea ce ai este ceea ce iti faci singur. Mainile de ajutor pe care le-ai dat in viata ta, nu se intorc.
RăspundețiȘtergerela afirmatia asta o sa te contrazic :) se intorc mereu se intorc ...doar ca trebuie sa le vezi sa nu treci pe langa si sa le accepti atat...:)
As zice ca ma contrazici in necunostinta de cauza. Firma asta realmente imi mananca ficatii.
Ștergerestiu ft bine ca iti mananca nu doar ficatii nu te contrazic in necunostiinta de cauza ca doar vb din 3 in 3 zile :))))) si nu la firma m-am referit stii bine :)da stiu si cunosc si eu sistemul englezesc..stiu ca asa este si te termina :)trebuie sa ai rabdare atat....multa multa rabdare ...
ȘtergereIn sfarsit pot sa fiu si eu inca o data de acord cu Mircea Vladut...cred ca s-a mai intamplat parca o data inainte, dar mereu pe blogurile altora, nu pe cel al lui...ceea ce poate arata ca el se comporta mai matur cand merge in vizita decat cand e la el acasa, de altfel destul de normal, nu ca mine, care efectiv sunt mai functional matur la mine pe blog decat absolut oriunde in alta parte, chiar si decat in real life !
RăspundețiȘtergereda, stiu ca asa este. Doar ca m-am saturat un pic, adica de ce sa nu-mi iasa din prima? :))
ȘtergereRe ce varsta am eu, (ca m-ai intrebat mai sus, dar nu stiu de ce nu merge sa raspund acolo): eu, inainte de a pleca din Romania, la varsta cronologica de 30 de ani, functionam cam la varsta emotionala si de competenta sociala de aprox 26 de ani la serviciu, si 22 de ani off serviciu; dupa aia am emigrat si am regresat imediat, insa aprox dupa primele 9 luni am reusit in sfarsit sa ajung la varsta functionala de 12 ani la serviciu si 16 ani off serviciu, (in lunile de mai devreme functionand majoritar cam ca la 8 ani, care este si varsta la care copii incep sa se intrebe daca sunt competenti la ceva anume, insa si cu momente de functionat ca la 4 ani, cand m-a abandonat mama la gradinita pt prima oara), insa NU doresc sa sperii pe nimeni, doar la mine a fost asa mai rau din urmatoarele motive:
RăspundețiȘtergere1. eu sunt mai sperios si neaventuros din fire;
2. Norvegia e ciudata rau, (dar RAU de tot, nu seamana cu nimic de nicaieri ce am vazut eu inainte, nici macar cu Finlanda);
3. NU m-am pregatit constiincios re invatatul de dinainte despre mecanismele de functionare si cultura organizatiilor corporatiste subventionate de stat, (a incercat tata sa-mi explice, ca el e economist, plus avea experienta reala anterioara pe Scandinavia, dar eu nu am fost atent la ce a avut el sa-mi spuna, si mi-am zis IAR ca "lasa ca ma descurc eu cumva si fara sa-mi fac lectiile", si NICI de data asta NU mi-a mers !);
4. eu sunt mai neatent, nu ma concentrez asa de bine, sunt de obicei nepasator fata de mediu, etc, deci nici nu aveam abilitate si exercitiu la prins diverse chestii din zbor, la care altii PRECIS ca sunt mai buni decat mine.
In prima saptamana clar am avut o regresie dpdv emotional, am vrut sa ma salveze cineva, dar mi-a trecut rapid, nu e nimeni la „prindere„, niciodata...
Ștergerede pregatit...nu stii cum e pana nu ajungi acolo, m-am pregatit in sensul ca am stiut unde si la ce vin, dar nici asa nu s-au potrivit foarte bine socotelile...in rest, prinzi din zbor...in afara de nesimtirea intalnita sub poleiala politetii, nu mi-am mai batuta capul.
Merg pe observare, iar eu ma consider un bun si rapid observator.
P.S. Am avut si un bonus in astea ultime 3 luni functionand ca la 16 ani off serviciu, m-am si indragostit tot asa ca la 16 ani cu cine nu trebuia, sau nu a fost sa fie, etc., dar oricum, a fost misto sa imi retraiesc acesta varsta, si acum chiar parca as fi tentat sa mai raman asa o vreme, plus ca la serviciu ma descurc de minune ca la 12 ani, aici nu-mi trebuie mai mult, ca sunt considerat mai retardat si primitiv ca strain din prima, (ceea ce din punct de vedere norvegian chiar e destul de adevarat), deci de ce sa ma chinui eu sa ma maturizez mai mult decat se asteapta de la mine sa functionez in clipa asta la serviciu cei 12 de manageri ai mei ?
RăspundețiȘtergerehmmm...aici zic altceva, am stat spasita pana mi-am dat seama ca e multa nesimtirea. Acum, deja, intr-un mod „tandru, moale si pervers„ incerc sa nu fac multe derogari de la ceea ce sunt eu.
ȘtergereAddendum precizare daca doreste si altcineva sa se mute in Norvegia: "cultura organizatiilor corporatiste subventionate de stat cu administratie si management creativ de ultima ora de tip mixt biro-adhocratic", adica nici birocratic Weberian clasic ca pe vremea comunistilor, nici adhocratic flexibil ca in Silicon Valley, dar mixt plus in continua perpetua dinamica perfectionare si reorganizare, deoarece organizarea asta biro-adhocratica e o chestie de atat de ultima ora incat nici nu exista un model sau o pagina speciala de wikipedia pt asa ceva cum e la celelate, e doar mentionat ca ceva ideal la care trebuie sa se lucreze in mod cat mai creativ ca sa se gaseasca varianta optima de functionare la un moment dat...intr-un fel aceast efort si tendinta si dorinta de reorganizare si imbunatatire continua fiind chiar oarecum caracteristic pt societatea norvegiana moderna, insasi Constitutia tarii fiind nu numai cea mai radical-democratica din lume cand a fost scrisa in 1814, dar si una din cele mai frecvent amendate/ajustate din lume in ultimele 200 de ani ea fiind amendata de mai mult de 200 de ori, ultima oara chiar in 2007 !
RăspundețiȘtergereMa tenteaza Danemarca, dar n-am studiat foarte mult, astept sa vad ce ne aduce viitorul.
Ștergere