Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

duminică, 20 martie 2011

Regulile, asa cum le inteleg copiii

Citind aici şi aici îmi amintesc de această întâmplare. Reală, desigur, din clasa a VII-a B.

Profesoara de română trebuind să părăsească clasa pentru câteva minute, dă de lucru elevilor. De asemenea, le spune să nu se ridice din bancă şi să nu vorbească nimeni până la revenirea ei. Pentru respectarea indicaţiilor este desemnată o elevă, cu sarcina de a nota pe cei ce încalcă regulile stabilite de profesoară.
Cum iese din clasă profesoara, Bianca îşi părăseşte locul şi merge la banca altei colege, în poveşti.
Cum e de aşteptat, este anunţată că a fost notată pentru încalcarea regulilor.
Responsabila:- Te-ai ridicat din bancă, eşti pe listă.
Bianca: - Dar am vrut doar să-i spun...
Responsabila: - Nu contează, ai încălcat regula.
Bianca:- Dar nici nu am ajuns pînă la banca celeilalte.
Responsabila: - Nu înţelegi, te-ai ridicat, ai încălcat regula.
Bianca:- Dar voiam să-i spun ceva .
Responsabila: - De fapt,  ai încălcat două reguli, ai vorbit şi te-ai ridicat. Nu doar te-ai ridicat, chiar ai mers la banca altuia.
Bianca: Dar n-am stat mult, cât i-am spus ceva...
Responsabila: - Nu contează, ai încălcat regula. Ţi s-a spus să nu te ridici, să nu vorbeşti. Nu contează cât ai mers sau cât ai vorbit.
Bianca: Dar n-am stat mult, cât i-am spus ceva...

Cam aşa e când unul înţelege o regulă, iar altul nu. În rest, regula este regulă.
***********************************************************************************
Cândva am lucrat la spitalul judeţean, la resurse umane. Nu îmi amintesc de ce una dintre doctoriţele de la neurologie trebuia să dea un examen. În acel caz, în comisia de examinare era musai să fie şi un profesor universitar,medic primar de specialitate. Cred că era vorba de un examen la sfârşitul anului de stagiu, un fel de definitivare pe post. Aşa că nu era vorba de concurenţă pe post. Cum pe mine m-au lăsat la supraveghere, cum doctoriţa era roşie ca racul după citirea subiectelor, cum o vedeam că transpiră, cum ne aflam într-o bibliotecă cu cărţi medicale, cum ea , săraca, nu se apuca odată de scris am întrebat-o dacă este greu. Erau foarte grele subiectele, spunea ea, avea unele la care se descurca dar erau altele care ar fi fost potrivite eventual la examenul de rezidenţiat.
Ce să mai zic...ea s-a apucat să scrie la ce ştia bine iar eu m-am cocoţat pe scara din bibliotecă şi i-am căutat cărţile pentru temele unde avea probleme şi i le-am pus pe masă.
Atunci mi-a mulţumit. Acum e medic specialist neurolog şi...abia îmi dă bunăziua :)) A fost alegerea mea şi nici nu-mi pare rău.

Nu sunt ipocrită, ştiu că uneori legea e ciudată, parcă îţi pune numai piedici. În cazul de mai sus, eu cred  că  medicii veterani aveau satisfacţie să chinuie un medic începător, chiar cred că  avea şi subiecte mai grele decât ar fi trebuit. Cunosc lumea medicilor, ştiu că între ei există Rivalitate. 

Adevărul este că nu o dată am fost rugată de şefi de compartimente în felul acesta :" vreau să fac asta (asta fiind o formă încurcată de a găsi o soluţie la o problemă unde nu existau reglementări legale clare, dar măsura era pentru bunul mers al activităţii), te rog să-mi găseşti o formulă legală indubitabilă. Şi...asta făceam. Găseam soluţii pentru încadrarea problemei dificile în termenii legii. Sigur, în domeniul resurselor umane. 
Mereu asta am urmărit, să existe acoperire legală, o formulă corectă. Acolo erau mulţi care  atât aşteptau , ocazia să te dea în judecată :)

foto de aici


7 comentarii:

  1. Sau regulile, asa cum ar trebui sa le înteleaga oamenii mari. Si sa le discute atunci când le fac ei, daca mai vor...

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna, vrei sa facem schimb de linkuri?
    Daca te intereseaza te rog sa-mi dai un mesaj pe adresa biancasebastiana@yahoo.com, la mine poti sa pui
    titlu site: Viata e frumoasa!
    link site: http://www.pinka.info/
    Multumesc mult.
    Bianca.

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu nu sunt pentru incalcatul regulilor, sunt pentru aplicarea lor, dar nu cu orice pret.
    O colega a mea, cred ca cea mai corecta persoana pe care am intalnit-o de cand lucrez eu si care nu face nimic decat daca este conform procedurii, imi spunea la un moment dat ca este nusai sa respectam regulile, ca este ca la circulatie, daca un sofer opreste in mijlocul drumului ca asa vrea el, ii opreste sau ii incurca pe toti ceilalti. Asta am putut-o pricepe si i-am dat dreptate. Acum cateva saptamani eu nu eram in oras, iar ea avea nevoie pentru un raport, de date care nu se puteau gasi decat in calculatorul meu. raportul respectiv era foarte urgent, nu putea astepta pana ma intorc eu. Asadar, o rog sa intre la mine in computer, ca ii dau parola si sa scoata de acolo ce date ii trebuie. Stupoare. Fata refuza sa faca asta, ca este impotriva regulii si ca ea nu se atinge de computerul meu. Sa fac ce stiu eu si sa ii dau datele. Sa fac in asa fel incat sa ma intorc la birou inainte de incheierea programului (lucru aproape imposibil) Din fericire m-a salvat o alta colega de la contabilitate, careia i-am dat parola, a luat ce i-a trebuit si i-a dat informatiile. Foarte mult m-a mancat limba sa o intreb daca, cateodata, a nu incalca o regula nu are ca rezultat blocarea sau incetinirea unor activitati?
    N-am mai intrebat-o, am lasat-o asa, in pacea ei...

    RăspundețiȘtergere
  4. Dan,
    cred in reguli si in schimbarea lor atunci cand nu mai corespund.

    RăspundețiȘtergere
  5. Digodana,
    ..e ebsurd, calculatorul de serviciu nu este un bun personal, si eu am parola si administratorul de retea poate intra oricand la mine si pe oricare alt calculator, dar intre noi, la nevoie, intram pe calculatoarele din birou. Avem acelasi nivel de acces la date.

    Eu nu cred in perfectiune, cred insa ca legalitatea trebuie respectata. Imbinarea celor doua: reguli si legalitate, tine de pricepere si cunostinte. Asa ca, daca eu nu ma pricep intreb pe cel ce se pricepe, cum sa fac sa nu am probleme...asta era ideea mea.
    Iar daca regula nu se potriveste defel, este depasita, fac alta regula :)

    Repet, nu cred in perfectiune! Nu exista nimeni care sa spuna cinstit 'nu am incalcat nicio regula'.

    RăspundețiȘtergere
  6. Primul comentariu a fost cam în dodii si se referea mai ales la titlu. Am citit si restul... E adevarat, copiii trebuie convinsi ca trebuie sa respecte niste reguli, dar pentru cei mai multi pentru ca "asa trebuie" (o sa sara pe mine pedagogii "de scoala noua"). Fara explicatii, la vârste mici "faci asa pentru ca asa spun eu". Nu-mi aduc aminte ca "baiet fiind" sa-mi fi explicat mama ca "daca traversezi strada te uiti mai întâi în stânga, doar daca esti în Anglia, Japonia si Australia, te uiti în dreapta". "Esti atent si casti ochii, altfel te calca masina concret" era cea mai eficienta pedagogie.
    Astfel respectând regulile marunte de azi te obisnuiesti sa respecti legile de mâine. Cu conditia ca legea sa fie scrisa corect, "la virgula".
    Un foarte cunoscut om politic de la noi vorbea cu un jurnalist: "Domnule I., exista un articol în noua Constitutie care garanteaza proprietatea?", "Mai draga, Constitutia noastra respira garantarea proprietatii prin fiecare cuvânt". Ei, aici este o problema pentru multi, poate si pentru mine. O fi existând "spiritul" si "litera" legii, dar legea trebuie redactata în "litera ei", ca sa nu lase loc la interpretari. Pentru unii ca mine. Parerea mea!

    RăspundețiȘtergere
  7. uite ce bine ai punctat:
    'Cu conditia ca legea sa fie scrisa corect, "la virgula".
    O fi existând "spiritul" si "litera" legii, dar legea trebuie redactata în "litera ei", ca sa nu lase loc la interpretari.'
    doar ca romanii sunt specialisti la emiterea legilor cu multe 'portite'. Este cumplit cand trebuie sa lucrezi astfel. Si sa nu mai vorbim de coerenta lor...

    RăspundețiȘtergere