Cândva tare demult, după război (ultimul război), ştrengarul Lucian, un ţânc de vreo 6-7 ani, a fost trimis de tatăl său la prăvălie să cumpere ulei. Banii erau puţini pe timpurile alea. Sărăcie, multă lume necăjită...
Ştrengarul cu banuţii în pumn, pe drumul prăfuit şi în plină vară, dă de un ţăran ce vindea cireşe la cornet. Cornetul făcut din ziar.
Cireşele erau mari, cu pete galbene, dar mai mult roşii. Crapa pieliţa pe ele de tari şi proaspete ce erau. Şi erau atât de mari de puteai să muşti chiar şi de două ori din una. Ştrengarul se opri şi privea cu jind. Ţăranul îl îmbia.
Uită de tac-su, uită de ulei, iar pentru bănuţii din pumn îi făcu ţăranul un ditamai cornetul, de curgeau cireşele pe-afară.
Uită de tac-su, uită de ulei, iar pentru bănuţii din pumn îi făcu ţăranul un ditamai cornetul, de curgeau cireşele pe-afară.
Privind cum dispare tăranul în praful drumului, ştrengarul molfăia la cireşe aşezat pe margine, pe un petic de iarbă.
Şi cum tot ce-i bun ţine destul de puţin şi trece repede...cireşele se terminară şi veni vremea de întors.
Şi s-a întors acasă.
"...las ca te satur eu de cireşe. Ia, arată-mi încotro s-a dus ţăranul?" , zise tac-su turbat, trăgându-l după el prin praf.
Şi-a luat tac-su la cireşe, aşa ...vreun kilogram...şi l-a pus să le mănânce. Pe toate. Pe loc.
Urla ştrengarul: "tată iartă, dar nu mai poooot".
Bătrânul nu s-a înduplecat.
Lucian le-a mîncat pe toate. Apoi le-a dat înapoi prafului din drum, măcinate.
În viaţa lui nu a mai mâncat cireşe. Nici să le mai vadă de-atunci!
(L-am privit pe Lucian când povestea, era cărunt şi părea împăcat... Nu mi-a rămas decât să îmi amintesc .)
Eu am auzit povestea asta cu ştrengarii care fumau.
RăspundețiȘtergereAh,acum musai sa mi-o spui, altfel am sa cred ca ai mancat vreun kg de tigari...sau macar un cornet acolo :)
RăspundețiȘtergereCostel nu le are cu ciresele. El e fost fumator si-i place foarte mult iaurtul de Ioropa. Oricum, metoda din poveste, dpdv pedagogic, este criticabila. Ramâi cu vreun blocaj psihic, Doamne iarta-ma, la cirese.
RăspundețiȘtergereImi aduc aminte de un tzânc, Sorin, cu vreo trei ani mai "tânar" ca mine si vecin la Iasi. L-a trimis ta-su într-o zi cu 10 lei sa ia x "si din rest", y. A venit Sorinache acasa dupa vreo ora fara nimic si cu 10 lei întregi (asta înseamna ca era cinstit fata de personajul tau, sau fraier, ma rog...).
"De ce n-ai luat ma, nimic?", "Pai la alimentara n-avea x", "Si n-avea nici y?", "Ba avea, da' daca n-avea x n-am luat, înseamna ca n-am avut rest si n-am avut cu ce sa iau y".
Corect, nu-s ciresar. La Bogdana, razesii zgirciti aruncau cu pietre in ciorile care serveau ciresele. :)) Acum, gasesc un iaurt grecesc, ca-n Ioropa. Iar pe aia care fumau i-a pus taticul lor sa fumeze pina n-au mai putut....
RăspundețiȘtergereAm uitat, sa ne mai povesteasca Danut despre Sorinache, pare f interesant.
RăspundețiȘtergereDan,
RăspundețiȘtergerefie vorba intre noi, pe vremurile alea copiii erau crescuti conform intelepciunii populare, cu componente de genul 'bataia e rupta din rai', 'fii barbat, nu plange' etc. Fereasca sfantu' sa fi spus copilu' vreun 'nu' sau sa-si fi dat 'cu sama'...Io zic ca a scapat ieftin Lucian.
Imi amintesc ca eram la bunicul, la tara, eu si sora mea (bunicul traia de multi ani singur), cand ne-am apucat noi sa facem mamaliga din ultimele fire de malai...cum la noi nu e zona in care se cultiva porumb, si cum erau vremurile din periada grea cu ceausescu...saracu bunicu' cand si-a vazut malaiul dat pe pustiu intr-un terci de nici vederii nu era bun...a inceput a boscorodi. Noi am tulit-o la scladat, razand. Desigur, ceaunul cu terci zbura undeva in urma noastra. E de inteles supararea omului cand ultimele resurse sunt risipite pe ...pofte.
Dar povestea ta cu Sorin e ...de-a dreptul peste stangul :))
Costel,
RăspundețiȘtergere:))
carcotea Dan asupra metodelor, dar inteleg ca functioneaza. Desi, parca e mai dura asta cu fumatul decat cea cu ciresele.
Iar suma viciilor a ramas constanta...ce-i cu iaurtul asta dom'le?
Pfiuuu... ce m-as mai fi lasat eu pedepsit cu cirese toata vara de era posibil!... :) Niciodata nu m-am saturat de ele, niciodata n-am refuzat cand mi s-au dat sau cand le-am furat. :)
RăspundețiȘtergeredr.stoica,
RăspundețiȘtergerepedepsele sunt masuri coercitive :) si daca spre aplicare nu se folosesc catusele cu blanita artificiala rosie, nu-i speranta la placere.
Pentru simplu motiv ca de la prea mult ti se apleaca.
Placerea vine din liberatea de alegere.
Unoeri sunt necesare si lectii din astea...desi cam dura.
RăspundețiȘtergere