Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

miercuri, 28 septembrie 2011

Vorbele ne pun pe jar

Viata e o lunga asteptare/cautare a cuvintelor ce se vor a fi rostite.
Sau o continua incercare de detasare de cuvintele e nu se mai pot sterge.
Uneori, amandoua.
Alteori, nu mai astepti nimic, iar ce a fost nu mai conteaza.

21 de comentarii:

  1. Ultima fraza mi-a provocat un gand fulgerator prin mintea mea inceata: daca nu astepti nimic, vei avea totul.

    RăspundețiȘtergere
  2. Sunt prea încrâncenat sa pot pricepe / spune ceva, dar asa e "... nu mai astepti nimic, iar ce a fost nu mai conteaza".

    RăspundețiȘtergere
  3. Mircea Vladut,
    mai mult, cu siguranta...iar daca termenii nu-s definiti, atunci, totul.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dan,
    ei, ei, ei...asta e elevare sau batranete? :)
    (da di ce esti incranshenat?)

    RăspundețiȘtergere
  5. Sunt susuri si josuri, azi directorul mi-a reprosat ceva ce stia bine ca n-am facut si pe urma am ramas sa ma cert cu seful de serviciu, un sapiens irascibil de la care n-am priceput mai mult. Cum spuneam altadata, noaptea e un sfetnic bun! Mâine i-am f... pe toti! Cu alifie!

    RăspundețiȘtergere
  6. Cleo, batrânetea nu-i de mine, am dus o fractura o luna jumate fara ghips, înca mai stiu ca 2+2=5, dar nu suport tâmpitii. Aici n-am mila, chiar daca-i vorba de mine, dupa cum ai vazut.
    Deci e elevare!

    RăspundețiȘtergere
  7. Mi-e şi frică să scriu ceva (să nu mă întrebi de ce am scris!). Dar sunt nedumerit: aşteptai ceva de la cineva, sau te-a luat gura pe dinainte când nu trebuia?

    RăspundețiȘtergere
  8. Dan,
    e bine asa, nu e intelept sa iei decizii sub presiune, macar o noapte sa treci peste nervi...ca treaba se face artistic si necesita strategie. Stiu ca te descurci.

    Si mai tanar ca tine, nu-i in blogosfera...printre cei pe care ii citesc eu, asta e clar! Tu esti o inspiratie, o revelatie, o...ajunge? :))
    Daca ceri, scriu si o oda.

    RăspundețiȘtergere
  9. Max Peter,
    pai de ce sa te temi, ce-s eu, bau-bau? :))
    Mi s-a intamplat ceva, ai intuit bine.
    O prietena m-a intrebat ce cred despre o problema de-a ei, mai veche, mai dubioasa...Mereu am dat un raspuns pozitiv, dupa cum simteam. Insa acum cred ca se scalda intr-o situatie iluzorie, resuscitata in mintea ei constant. Si, simtitnd ca este mai puternica acum mi-am permis sa-mi spun parerea simplu.
    Dar s-a revoltat, ca nu sunt pozitiva.
    Nu, nu m-a luat gura pe dinainte, daca m-a intrebat, am spus. Insa nu a fost pregatita sa auda altceva decat a vrut ea sa auda.
    In rest, am generalizat, gandindu-ma la cum asteptam cuvintele, cum cele spuse raman...iar eu nu mai astept sa aud nimic, tot ce mi se spune e binevenit.

    RăspundețiȘtergere
  10. De câteva ori m-am aflat şi eu în poziţai asta ingrată. Acum câţiva ani conduceam un colectiv. Eram destul de apropiat de colegi, chiar dacă eu eram şef şi obişnuiam să ne împărtăşim şi bucuriile, dar şi necazurile. O colegă avea o problemă nasoală şi orice încercam să-i spun, nu mă asculta. Într-o astfel de situaţie nu ai decât două soluţii: ori o laşi în plata ei (poate se loveşte cu capul de sus şi îţi va da dreptate după aia), ori cauţi altă cale să-i explici că greşeşte. Eu am ales a doua cale, "ochind" o altă colegă cu care se împăca mai bine. Am stat de vorbă cu ea, i-am spus despre ce este vorba şi a fost imediat de acord să caute o cale prin care să o facă pe colega noastră să înţeleagă că o luase în bălării. Din fericire, şi-a dat seama că-i vrem binele. După aceea, parcă legăturile dintre noi s-au întărit şi am căpătat mai multă încredere unii în alţii.
    Desigur, situaţia ta şi a prietenei tale poate fi total diferită. Cred că tactul este important, dar şi răbdarea, dacă vrei într-adevăr să o ajuţi.
    Cam asta e...

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu-mi dau cu parerea fara sa-mi fie ceruta.
    Nici macar nu a fost ceva foarte grav ce am spus, insa prietena nu a fost pregatita sa auda NIMIC altfel decat ii dicteaza ei imaginatia.
    Credeam ca e edificata in problema, asa spunea cel putin, asa ca mi-am zis ca merge sa spun ce cred fara sa ma mai eschivez in raspuns.
    De cateva luni de zile o sustin, nu se poate spune ca nu am rabdare.
    In sinea mea am decis sa-l iau pe 'nu stiu' in brate.
    N-am sa mai dau curs la cereri de genul : uite-te la asta, ce parere ai? Ca mai apoi sa se supere ca ti-ai dat cu parerea.
    Astea-s prostii de fete :))
    Eu am vrut o parere sinncera demult si am intrebat un prieten, care stiam ca nu va fi delicat. Ei bine in asa fel mi-a spus ca m-a pocnit plansul :)) apoi l-am injurat si el a ras si mi-a zis ca "tu mi-ai spus sa-ti zic sincer ce cred"...sigur, apoi i-am dat dreptate.
    Discutiile sunt bune sa vezi daca mai exista si alt punct de vedere, care poate ti-a scapat cand ai facut evaluarea, dar nu pentru a-i canta in struna altcuiva, mai ales cand este evident ca este in eroare. Este negru pe alb, indubitabil...si-atunci cum sa zici ca 'nu vad bine ce citesc"?

    RăspundețiȘtergere
  12. Răbdare, calm şi tact îţi recomand. Dacă ai cu cine. Dacă nu, vezi-ţi de treabă, nu lua asupra ta supărările alteia, poate că nu merită...

    RăspundețiȘtergere
  13. nu e suparare, constat/observ si scriu despre asta.
    nu-mi stric eu armonia cu aiureli de fete :)

    RăspundețiȘtergere
  14. De vei vrea sa privesti in fata crudul adevar, intreaba un om neiertator, de vei vrea sa auzi ce-ti doresti, astfel mintindu-te singur, intreaba un om milos. Apreciez atunci cand cineva imi poate spune franc cum vede el lucrurile si ma bucur nespus cand aduce si argumente.
    Este pacat sa ne creem asteptari, nu facem altceva decat sa ne croim drumuri catre deziluzie...

    RăspundețiȘtergere
  15. cand nu astepti nimic si ce a fost nu mai conteaza cred ca este faza de detasare de toate si de toti :)dupa care vine o relaxare si iar o mica meditare apoi ramai la detassare ca este mai bine asa ....:))))

    RăspundețiȘtergere
  16. cu siguranta n-ai mare bataie de cap. dar ce performanta sa ajungi acolo!

    RăspundețiȘtergere
  17. ganguritu,
    prietena mi-a spus canimeni nu are dreptul sa distruga visele altcuiva, chiar daca vede clar ca sunt ireale.
    O! prefer si eu asa, parere franca si spre norocul meu am avut prieteni care sa fie asa.

    RăspundețiȘtergere
  18. ce a fost intotdeauna conteaza...intotdeauna...

    RăspundețiȘtergere
  19. conteaza in care ne constituim in rezultatul a tot ceea ce a fost...or, asta nu-i de bine intotdeauna.
    De multe ori, ceea ce a fost a fost rau, dar noi putem ramane/deveni oameni buni, e chestie de alegere, e chestie de Sophie's choice :))

    RăspundețiȘtergere
  20. "...iar ce a fost nu ma conteaza", pentru ca o iei de la capat. si asa ne indcriem viata intr-un cerc misterios

    RăspundețiȘtergere