Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

joi, 29 septembrie 2011

Old days

Cicatricile de pe trup sunt trecutele răni fine, făcute cu lama cuvintelor tale.
Ce nedreptate se întâmplă pe lume,
Trupul uită atât de repede!
Doar mintea insistă să-mi amintească de tine,
o imagine distorsionată.
Alung fantomele care cândva mi-au tocit înălţimile.

M-am asprit în suflet, prea multe s-au întâmplat. Amintirile sunt fantome care bântuie, cuvintele nu mai au substanţă. Mi-e greu să scriu o idee.
În seara asta mi-am amintit că am fost altfel cândva.
Drumul nu se mai poate parcurge în sens invers. Îmi place că sunt indulgentă cu mine, am compasiune.
Poate mă mai duc, de ce nu?:)

10 comentarii:

  1. Atunci când ai o boală şi te doare ceva, simţi cum nu se poate mai bine ce e aia durerea. După ce criza trece, uiţi şi durerea fizică.
    Ce te faci însă cu cealaltă durere, când te răneşte cineva? Poţi ţine minte ani buni... sau poate că nu uiţi niciodată.

    RăspundețiȘtergere
  2. ranile se cicatrizeza unele sunt adanci altele mai putin adanci...urma mereu ramane indiferent de marimea sau adancimea ranilor fie ele fizice sau sufletesti...in cele sufletesti depinde cat de adanc au calcat in suflet cu bocancii cat de groasa a fost talpa bocancului si cat a strivit pe acolo acele talpi...si alea nu se uita niciodata..raman acolo...cu un semn de exclamare gen atentie :)

    totul se transforma ...baza insa mereu ramane :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Max Peter,
    orice facem in viata asta are la baza iubirea...cand am scris prima bucatica de text aveam in minte iubirea. Intr-adevar m-am asprit prea tare, nu mai stiu sa scriu despre iubire. Sau ar trebui sa-mi reamintesc cum e?

    Ideea e ca aseara am fost la un cerc literar sau cum s-o fi numind. Ma rog, au avut prima intalnire de dupa vacanta, n-au citit texte doar au discutat si au pus la cale proiecte viitoare. Insa, mi-a amintit ca acum 159 de ani umblam si eu in asemenea loc.
    :)) Sa nu crezi ca atunci ma descurcam mai bine. Nu! Ma criticau si atunci. :)) Nu stiu ce fire am putut sa am, nu mi-a pasat niciodata de critici, cand am crezut ca e bine, am continuat sa fac. Orice ar fi fost acel ceva de facut.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ana,
    sa stii ca au intrebat de Denise, de ce lipseste de la intalnire...Dora a spus ca sunteti departe.
    Iti mai amintesti de Gigi Valcescu? Venea beat la intalnirile cu cenaclu (parca asa se zice, totusi). Ma critica continuu :)).
    Of, Doamne! Fost-am lele...

    Sa stii ca si un 'te iubesc' lasa asemenea cicatrici si neuitare. Iar trupul uita foarte repede o mangaiere.
    Ramanem cu iubirea, intoxicati, ca aproape la orice drog, cu dependenta psihica.

    RăspundețiȘtergere
  5. ...o clipa ti-a scapat privirea spre fata din oglinda...parca seamana cu cineva...cineva cunoscut, cineva care odata iti era foarte aproape... cineva care te imbarbata..
    Stai si te uiti acum atent in oglinda... DA ! Eu sunt, dar parca nu-s..si parca-s dus...nu mai reusesc sa ma-nteleg deplin..mai bine ma uit maine...de-as putea sa fie ieri...

    RăspundețiȘtergere
  6. :) ei, maine nu ma mai uit...n-am cum sa explic ce-am facut cu neinfricarea si curajul. Constat ca nu-s si-o lasam balta. Noroc ca uitam, iar cu varsta tot mai mult...si ne adormim dorintele cu comoditatea....'oooo, ce mare realizare, nu mi se intampla nimic, dar ce confortabil ma simt!'

    RăspundețiȘtergere
  7. iubirea pentru copii, pentru natura înconjuratoare, pentru flori, pentru rasaritul de soare, pentru... Iubirea are puteri magice!
    Te pup

    RăspundețiȘtergere
  8. ganguritu,7
    :)) esti cam 'dubios', prea le stii pe toate.

    RăspundețiȘtergere
  9. Carmen,
    iubirea face fata tot mai greu la mediul negativ, critic si plin de venin in care se afla.

    RăspundețiȘtergere