Trebuie să scriu despre îngeri

Trebuie să scriu despre îngeri...

Numai azi ce m-am întâlnit de două ori, pe două bloguri, cu ideea sau referirea expresă.

În zilele trecute tot lăpăiam în cartea lui Pleşu, 'Despre îngeri'. Nimic nu e întâmplător.

N-am fost niciodată preocupată în mod deosebit de angelologie.

Vreau să împărtăşesc cu voi puţin din ceea ce am citit în 'Despre îngeri'.

'A fi însoţit de îngeri înseamnă a umbla spre ţintă cu ţintă cu tot.'

Avem un înger călător pentru că suntem nişte călători în derivă, avem nevoie de un ghid pentru faptul că uzând incorect de libertate discernământul ne este afectat, anulând posibilitatea întoarcerii la desăvârşirea dintâi. 

'Avem nevoie de un înger păzitor, care să fie corectivul discret al unui discernământ în derută.

 A-ţi căuta îngerul e a căuta chipul auroral al libertăţii, a exersa stilul opţiunii corecte'.

Rolul îngerului este de a ne proteja fizic şi sufleteşte, intervine în situaţii de criză, îngrijeşte rugăciunile noastre.

Îngerul ştie mai bine ce avem nevoie pentru a ajunge unde trebuie, iar 'binele' nostru nu coincide mereu cu ideea de 'bine' a îngerului.

Noi, oamenii, credem că trebuie să avem parte numai de împrejurări favorabile, numai de bine, de noroc. Nimeni nu se roagă pentru încercări grele, pentru eşec. Nu ne putem îmagina ca îngerul să contribuie la încercările noastre mai aspre, că ar putea el induce dezastrul. Îi atribuim varianta mămoasă care ne scuteşte de necazuri.

Nimic nu e lipsit cu totul de apărare, toţi beneficiem de protecţie.

În lume nu e nimic atât de slab încât să nu poată fi protejat şi nimic atât de puternic încât să se poată dispensa de protecţie.

O viaţă bine condusă este o viaţă care ţi-a identificat tema ontologică proprie. Ca să putem face asta, suntem însoţiţi de un înger care are aceeaşi temă ontologică cu noi. 

'Îngerul trăieşte în claritate ceea ce noi trăim în clarobscur'.

Fiecare înger poate fi păzitor o singură dată, pentru un singur om. El rămâne solidar cu succesul sau eşecul misiunii sale, nu e 'transferabil' altei persoane.

Exercitarea protecţiei nu trebuie să creeze dependenţă, să diminueze libertatea celui protejat.

 'Îngerul nu e protector ca o ordonanţă devotată, ci ca un maestru spiritual, ca un duhovnic.'

Te îmbogăţeşte, te fereşte de ignoranţă şi de tine însuţi, te menţine viu, ferindu-te de toată molima sufletească şi trupească. Îngerul e discret.

Îngerul vorbeşte celui receptiv, atent, deprins cu o anumită disciplină şi igienă mentală.

'Îngerul e cerul nostru interior'.

Îngerul guvernează ieşirea noastră în lume, aşa cum guvernează intrarea în ea.

'Îngerul ne însoţeşte consolator prin vămile văzduhului, e avocatul şi martorul nostru în faţa Tatălui. A trăi şi a muri cu faţa la înger e totuna cu a muri spre Faţa Tatălui.

Îngerul e simultan oglindă şi fereastră, răsfrângere în azur a imaginii nostre pământeşti şi transparenţă prin care se străvede Creatorul'. 

Şi multe altele  in 'Despre îngeri', Andrei Pleşu

Închei cu un poet, Emil Brumaru, o încheiere perfectă, tot despre îngeri.