Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

miercuri, 16 noiembrie 2011

Ce sunt emoţiile?

La o emisiune la radio, auzită demult, o fetiţă dădea definiţia emoţiilor: 'emoţiile sunt ca nişte purici mici în interior, este ceea ce simţi când urci pe o scenă...'. Câtă candoare!

N-aş putea să dau o definiţie mai corectă. 
Situaţia inedită sau nu, care naşte în noi emoţii, de orice fel, este similară cu starea pe care o ai când urci pe o scenă. Afli ce poţi să simţi într-o asemenea situaţie, atunci când cu adevărat te urci pe scenă.
Nu poţi spune că înţelegi aşa ceva privind din sală, fie chiar de pe un loc din rândul întâi.
Când păşeşti pe un coridor neiluminat, te cuprinde teama.
Când păşeşti pe un coridor luminat de flacăra lumânării din mâna ta, te cuprinde emoţia.

Şi cam aşa faci când nu-ţi mai încapi în piele de emoţie şi plăcerea de a cânta.


6 comentarii:

  1. Ştii ce-i interesant pe scenă? Din cauza reflectoarelor, uneori nici nu mai vezi pentru cine te... "dai în spectacol"... :))

    RăspundețiȘtergere
  2. :))))))))))))))))) si in viata reala si pe scena exact asa este max peter :))) exact asa este :)))))

    RăspundețiȘtergere
  3. Si definitia data de tine cu flacara lumanarii tinuta in mana e foarte sugestiva. Foarte frumoasa.

    RăspundețiȘtergere
  4. Max Peter,
    ca sa mai zic de faptul ca, de mult ori nici nu stii ca te dai in spectacol/faci parte dintr-un spectacol.
    Am lucrat intr-un sistem in care iti luai suturi si nici nu stiai cine ti le trage, de multe ori 'tragatorul' nu stia sa te arate in multime. Cam asa e cu viata asta, ca un spectacol, cu scena dar si culise. Si, desigur, emotii. :)
    Stii ce-mi place cel mai tare la fetita asta care canta cu tatal ei? Imi place cum in anumite momente nu-si mai incape in piele...cam asa fac si eu, ca gesturi...imi frec mainile, imi dau capul pe spate, mi-l scutur, imi cuprind obrajii...:)) dar, demult nu mi s-a mai intamplat. De fapt sa nu mint, mi se intampla si cand citesc sau vad ceva aici pe bloguri. Am si eu, ca fiecare, preferatii mei :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Aniko,
    pai nu? Cunosti pe cineva, iti place...si ce facem atunci, devenim actori, prestam ca pe scena, dam tot ce e mai frumos in noi, in doua ore, ca la teatru. Trebuie sa fii rapitoare in cel mai eficient mod, privirea nu se atinteste asupra ta prea mult daca nu o 'agati'.
    Si la cate spectacole n-am asistat....e plina lumea de actori!

    RăspundețiȘtergere
  6. Mircea Vladut,
    cand orbecai, ai emotii? Sa vina ele din nesiguranta? Neah, emotiile sunt simtiri puternice, la nivel profund, subtil.

    RăspundețiȘtergere