Mi-am desfăcut nasturii de la piept,
Îmi văd sufletul, cât de setos așteaptă.
Scrie-mi,
Scrie ceva numai pentru mine!
De prea mult timp îmi scriu singură
Cuvintele sunt golite de sensuri și culoare
Nu le mai dau forme, le iau mecanic, la întâmplare
Îmi umplu palmele cu ele și le arunc, grămadă.
Nu zic, acoperă,
Dar nu-mi ard pielea.
Sunt doar foarte grele, ca o ceață deasă.
Ce zici, îmi scrii?
Eu aleg să mă acopăr, ultima oară când mi-a ars pielea, a durut ca naiba...
RăspundețiȘtergere:) mi-a luat prea mult ca sa ma descopar, raman asa, cu orice risc.
RăspundețiȘtergereMie mi se intampla foarte greu, atat inchiderea cat si deschiderea...cat si practica.
La nivel de text, e usor, foarte usor, mai ales ca spun in taina ;))
M-am liniștit, dacă e să ardă pielea de dragul artei, apăi să ardă în flăcări.:-) Altfel ai mare grijă de tine! :-)))
RăspundețiȘtergereCleo, nu te mai recunosc!
RăspundețiȘtergereChiar îmi place foarte mult compoziţia, ai pus suflet şi asta se simte.
Zana Buna Rau,
RăspundețiȘtergereei, mai umblu si eu prin colturi demult uitate, mai cu stangacie din lipsa de exercitiu, dar am grija.
Max Peter,
RăspundețiȘtergereMultumesc!
Dar sa nu ma bagi intr-o matrice ca stiu sa fiu si complicata. :)
N-am avut şi nu am această intenţie!... :)
RăspundețiȘtergereEu Iti scriu in fiecare zi. :)
RăspundețiȘtergereMai bine citesc srierile tale.
RăspundețiȘtergereEu zic sa iti inchei nasturii să tragi aer în piept si să iţi faci o cafea.
RăspundețiȘtergereExistă şi situatii mult mai disperate decât aceasta, şi nu cred ca e nevoie să enumerez, sau ca să îl parafrazez pe prietenul meu de 4 ani Cucu Andrei, să le "scriez", aici.
Cucu Andrei (4 ani): "Uite mami, m-am scriat pe mână!"
Critica literara la Poezie:
RăspundețiȘtergerePartea 1:
Din toate genurile literare mie imi place cel mai putin poezia, deoarece efectiv NU am capacitatea de a gandi metaforic, si, de obicei nu prea inteleg nici macar poeziile simple, darca depasesc nivelul celei a lui Ienachita Vacarescu despre floricica din gradina, care a reusit sa imi capteze atentia mai sustinuta deoarece este mai scurta si, poate, si deoarece ridica totusi o dilema de etica, singura disciplina pt. care am eu impresia ca as avea o anumita afinitate (si despre care m-am confesat ieri lui Mircea Vladut pe blog in public ca am impresia ca sunt "in love" cu ea, desi pot sa spun ca nici macar pagina despre "etica" de pe wikipedia nu am reusit sa o citesc in totalitate, asa de nivel complicat abstract ca lectura mi s-a parut)...plus ca zau ! la lb. si literatura romana la scoala, eu mai departe de lectia despre Ienachita Vacarescu care de obicei e pe undeva pe la inceput, eu efectiv NU am reusit sa trec, sa retin ceva ! Pe bune !
Partea 2:
RăspundețiȘtergereDeoarece cand aveam 17 ani eu chiar am dorit sa citesc o data "Estetica" de Benedetto Croce si chiar am imprumutat acea carte cu coperti parca gri de la o biblioteca, m-am decis in perioada aia ca e mai important pt. mine sa imi pierd defintiv "virginitatea", (am pus in ghilimele ca totusi la baieti e mai altfel decat la fete, nu exista nici macar o bariera anatomica asa bine definita, deci e mai concret altfel, si efectiv nu stiu nici daca are cu adevarat aceeasi "valoare", din punct de vedere etic, desi stiu ca exista si unul economic, ba chiar si unul mai ingust etic religios, la baieti vs. la fete), si nu am apucat sa citesc acea carte niciodata, insa am ramas asa cu o senzatie usor anxiogena de usoara vinovatie ca nu am citit o carte pe care chiar poate ca trebuia sa o citesc inainte de a mai calca prin vreun muzeu sau vreo galerie de arta, sau de a cumapara sau fura, (am eu o chestie de fetish pt. carti, drept care le fur uneori, desi incerc sa nu le citesc) vreun album de arta, plus ca m-am simtit si vinovat in mod si mai explicit fata de o persoana care chiar traia la vremea aceea, Sister Wendy, o calugarita de religie catolica, virgina consacrata, (nu stiu ce e aia, dar mi s-a parut ca poate se potriveste cu framantarile mele etice din acea perioada a vietii mele), a carei pasiune a fost sa prezinte copiilor si tinerilor cu ajutorul mass-media lectii de istoria artei, am ramas prin urmare cu un vis secret de a scrie dupa ce ies la pensie un tratat revolutionar de Estetica Etica !
Desi eu, intre arte, prefer sa contemplez filme si tablouri, (preferabil continand oameni efectuand vreo munca mai concret utila pentru societate, sau infatisand obiecte de tip unealta ca natura moarta), si, uneori, chiar scupturi si cladiri (acestea avand voie sa portretizeze si repaosul), literatura fiind si ea una dintre arte, va trebui si ea mentionata in acel tratat !
Deci m-am decis de la o vreme sa imi exersez abilitatile de critic literar din cand in cand, daca mi se ofera ocazia.
Pot chiar sa ma laud ca am cheltuit vreo 6 minute reale din viata mea facand niste research si comentand despre Glossa poetului national roman Mihail Eminescu recent pe blogul Anei Ayana, si tragand concluzia ca este o poezie de nivel mediocru, mai ales ca provenind de la un poet de nivel bard national, ceea ce ar fi trebuit sa ridice deja semnale de alarma mai timpurii despre sanatatea generala posibil in declin a acelui poet in randul apropiatilor si cunoscutilor lui, si sa nu se ajunga ca dansul sa trebuiasca sa fie internat de urgenta...asa am o boala pe toti agentii, managerii si prietenii de artisti care efectiv NU sesizeaza nimic important si uite asa ajungem sa ne simtim tristi ca mai moare cate unul care poate ca nu trebuia sa moara chiar asa de devreme, ca de exemplu dl. Heath Ledger, un adevarat Luceafar al Hollywood-ului si al sufletului meu...desi, realist, pe vremea d-lui Mihai Eminescu, nici sa fi vrut, si tot nu ar fi putut sa il salveze prea usor.
Partea 3:
RăspundețiȘtergereAm scris toate aceste elemente introductive ca sa vezi, totusi, ca artist creator de poezii, ca si cel mai etic si doritor impartial critic de arta, inclusiv literara, poate avea un oarecare bias personal de subiectivitate, astfel incat sa nu cumva sa te simti personal lezata sau ofensata sau in orice fel neplacut in caz ca pare ca transpare vreo critica fata de aceasta poezie din recenzia mea.
Eu am invatat, un pic din experienta personala, dar mai ales din lecturi de biografii de artisti creatori de pe wikipedia, si diverse lecturi din cateva reviste culturale on-line despre relatiile criticilor de arta cu artistii, de mai multa vreme, ca cu artistii si cu fanii cumparatori de arta trebuie sa te porti ff diplomat si cu manusi, daca doresti sa comunici cu ei in vreun fel pentru orice motiv posibil, chiar si unul total gratuit.
Intr-un fel, poate, si de aia mai astept pana dupa ce ies la pensie ca sa scriu acel tratat de Etica Estetica, si poate si de aia nici nu prea discut despre filme sau alte arte create de artisti inca in viata la mine pe bloguri, (pe care incerc sa scriu in mod cat pot de etic, stiut fiind ca sunt totusi on-line, deci teoretic accesibile intregului mapamond, din fericire, realist, fara prea mare audienta concreta, totusi), ca nu cumva sa se supere cineva vreodata si/sau sa devina nelinistit din cauza de vreo impresie neplacuta posibil izvorata din vreo recenzie care poate uneori contine si cateva elemente negative, nu numai mereu chiar 100 % laudative.
Partea 4 (in sfarsit, mai la subiect):
RăspundețiȘtergereMai intai si mai intai am stat sa ma asigur ca textul scris in postul originar este sau poate fi definit ca fiind o poezie deoarece de f multe ori nu poti sa-ti dai seama din motive tehnice de platforma Blogspot sau altele, care te pot forta uneori sa desparti un text in niste parti care chiar arata ca niste versuri dar care de fapt nu sunt orioginal intentionate sa fie chiar versuri de catre acel scriitor.
Apreciez enorm faptul ca in cazul acestui text mie mi s-a usurat aceast efort deoarece ai pus litera capitalizata la inceputul fiecarui rand, desi era un text cu idei cursive, venind unul dupa altul si facand parte din aceeasi fraza. Deci este vorba de o poezie, si inca una care este in mod declarat destul de formal ca fiind poezie, deci posibil exprimand o stare de emotie si lirism, care nu trebuie citita sau inteleasa chiar literal, ci trebuie depus un efort in plus pentru a o "intelege" si la un nivel emotional (atat al artistului, cat si al cititorului, daca vrei sa fii cat mai etic), nu numai cognitiv-rational referitor la ideile care se doresc transmise posibil continute in ea.
Din punct de vedere emotional, deoarece poezia contine cateva verbe la vocativ, este chiar o invitatie directa, un fel de indemn la actiune fata de un potential cititor.
Aici, din punctul meu de vedere, (mai ales ca lucrez in acest moment ca functionar pt. o corporatie subventionata de stat, care are, totusi, si niste legaturi de business cu niste firme de stat si particulare de securitate, in legatura cu anumite servicii oferite de ea, alaturi de cele mai principale de curatenie, intretinere, si reparatii), se va ridica problema ff importanta daca este cumva vorba despre vreun indemn la vreo actiune posibil daunatoare cititorului sau chiar societatii mai largi. Verbul la vocativ fiind verbul "a scrie", si existand la sfarsit si intrebarea modelatoare care permite in mod cat se poate de etic o marja de libertate de alegere rationala unui posibil cititor, "ce zici ?", eu am determinat ca aceasta poezie reprezinta un risc relativ scazut de securitate, si, in plus, daca se intampla cumva ceva ca actiune concreta din partea vreunui cititor in legatura cu indemnul de "a scrie", se poate determina ff usor si motivatia cititorului devenit activ-responsiv, cat si capacitatea sa de raspundere pe mai multe niveluri...ff util pt. eventuale posibile determinari forensic-juridice legate de posibile dari in judecata ulterioare pt. daune, reparatii morale etc., in legatura cu vreo posibila consecinta neplacuta pe undeva a acestei poezii.
Daca nu exista acea intrebare de la sfarsit, riscul era ceva mai mare, dar mie mi-a placut ff mult acea intrebare, pe care, de altfel, o consider chiar punctul forte al comunicarii continute in aceasta poezie, atat din punct de vedere educativ, cat si din punct de vedere etic general, pt. scriitor, cititor, cat si societatea mai larga !
Partea 5:
RăspundețiȘtergereDeci pe mine personal, la nivel emotional, aceasta poezie m-a "atins", m-a miscat chiar pe la unul din punctele esentiale importante pt. mine in acest moment, "etica si competenta profesionala" ! Ceea ce nu pot decat sa consider ca de bun augur in legatura cu o mai mare indulgenta pe care eu personal, ca critic, o voi acorda acestei poezii, in recenzia mea !
Trebuie sa spun de la bun inceput ca eu NU sunt de loc impotriva poeziilor care pot contine comunicari, (declaratii, intrebari, indemnuri, reverii), pe teme politice, insa, stiu ca acest fel de poezii vor intalni dificultati mai mari decat de obicei fata de vreun posibil serviciu de cenzura, in afara de faptul ca trebuie evaluate, cum am zis mai sus, si in legatura cu riscul general, atat la nivel mai imediat de posibila urgenta care trebuie adresata imediat, cat si la nivel actuarial ulterior important pentru diverse posibile lawsuits.
De ce am considerat ca aceasta poezie contine si o posibila comunicare politica ? Pai tocmai primul vers si ultimul vers exprima clar aceasta caracteristica !
Partea 5:
Gestul deschiderii chiar din primul vers al nasturilor de la pieptul vreunei bluze purtate de o persoana de varsta adulta de sex feminin, mai ales asa, in mod demonstrativ, ceea ce mie mi-a ridicat imediat si intrebarea daca acel gest a fost facut chiar posibil intentionat si in spatiul public, nu numai acasa, in intimitate, a reprezentat, din punctul meu de vedere o activitate cat se poate de politica !
Imediat m-am dus cu gandul la miscarile politice de eliberare si emancipare a puterii politice a femeilor, la iesirea din pasivitatea uneori asteptata de la ele de la multi critici de arta, si nu numai de la ei, din trecut. Imediat gandul mi-a fugit in mod asociativ la demonstratiile de ardere a sutienului in public din anii '70 din SUA, apoi la obiceiul mai recent intalnit de Mardi Gras in New Orleans, si uneori si in timpul Spring Break in Florida, a femeilor de a-si dezgoli chiar sanii in public, (desi ultimele 2 poate cu alte motivatii si in alt context social decat cele ale inaintaselor lor din anii '70, dar totusi tot un gest cat se poate de politic !)
Insa, totusi, m-am gandit si la posibilul aspect mai intim personal al activitatii de seductie erotica si autoerotica efectuata de o femeie acasa la ea, care nu are aceleasi conotatii politice ca acel gest efectuat in public.
In mod cat se poate de realist, am sa mentionez si aici ca mie personal mi se pare ca a existat chiar bias discriminator de cercetare stiintifica in legatura cu sexualitatea feminina, uneori au fost extrapolate in mod poate nejudicios niste concluzii obtinute din cercetari sau examinari ale sexualitatii masculine asupra femeilor, ceea ce, mie personal mi se pare ca a incetinit si a intarziat intelegerea si cunosterea generala a publicului contemporan fata de femei in general, desi exista incercari recente de a recupera ceva teren si in acest domeniu.
M-am gandit, in mod mai divagator tangential acum, (care nu mi se pare totusi legat de aceasta poezie specifica), si la utilitatea acestui gest fata de un posibil bebelus care trebuie hranit, fie acasa in intimitate, fie in public, si mi-am amintit un caz destul de recent din Chicago in care o femeie a fost arestata pentru "indecent exposure" deoarece a dorit sa isi alapteze bebelusul in public.
Partea 6:
RăspundețiȘtergereMi-am dat seama ca oricare ar fi fost motivatia si contextul specific in care a fost scrisa aceasta poezie, aceasta poezie chiar exprima o comunicare destul de complexa, posibil inteligibila de un eventual cititor pe cel putin 2 niveluri si pe cel putin 2 domenii, atat emotionale, cat si rationale, ceea ce, cf. definitiei mele proprii despre ce reprezinta un obiect de arta, si, in particular, daca un text in proza sau poezie, poate fi descris in mod corect ca fiind chiar de nivel artistic, si nu numai o comunicare oarecare, a sporit sansa ca aceasta poezie sa se apropie chiar de nivelul de poezie de nivel literar artistic...deci am considerat ca poate chiar merita o recenzie, nu doar un simplu raspuns de tip simplu epistolar.
Reamintind ca am pornit deja de la un nivel mai indulgent decat media, as estima valoarea artistica a acestei poezii obiect artisctic literar pus pe piata oarecum in jurul cifrei de 50 de lei (noi, de tip RON), care ar fi putut fi chiar platiti scriitoarei daca ar fi incercat sa trimita aceasta poezie pt. publicare reala in vreo revista de literatura sau general-culturala de hartie din Romania, adica, de fapt, eu personal, daca as fi fost editorul unei astfel de reviste, i-as fi oferit scriitoarei free-lancer aceasta suma de bani reali in schimbul acceptului de publicare, (desi in sufletul/gandul meu as fi estimat deja ca este de nivel publicabil chiar gratis, datorita posibilei utilitati mai generale educative propagandistice de nivel desigur etic, asa ca incurajare pt. atat scriitoare cat si posibilul public larg cititor, adecvat pt. Romania, deci as fi stiut deja ca este posibil sa valoreze o idee mai mult, insa totusi eu cred ca trebuie sa nu exploatezi prea mult artistii si sa nu le oferi chiar nimic nimic in schimb pt. o eventuala publicare, chiar daca stii ca au ceva talent si ca vor spori si prestigiul si audienta/circulatia revistei pe spinarea lor, chiar si daca nu te gandesti la chestii educative propagandistice si te gandesti doar la modul "arta pt. arta", care este de fapt, dupa parerea mea, tot propaganda, dar la nivel mai "deghizat" si posibil difuz larg social, decat modul mai direct concret si onest declarat de "arta cu tendinta".)
Deci, Cleo, am si eu o intrebare, de ce naiba ai publicat aceasta poezie pe gratis pe blog cand puteai sa castigi vreo 50 de lei adevarati de la vreo revista literara sau culturala in limba romana ?
Desigur, daca doreai asa sa ne dezvalui ceva despre tine personal in mod exhibitionist satisfacator pentru tine personal, cu thrill personal a la dogging, cum fac de altfel si eu pe blogurile mele, este total OK sa o faci si pe gratis.
http://www.youtube.com/watch?v=w4XuOHlr_Lk
AH, LA NAIBA ! Mi-au disparut partea 5 si 6 cele mai importante si misto...mi se intampla uneori pe Blogspot din motive tehnice, si uneori pot fi recuperate din vreun Spam box, alteori nu. Nu le-am pastrat, am si uitat vreo 1/3 din ce voiam sa zic. Plus te intrebam ceva la sfarsit. Am sa astept sa vad daca poti sa recuperezi cumva acele parti de undeva, daca nu am sa incerc sa revin...ca evident ca n-am terminat !
RăspundețiȘtergereEu cred ca ti-ai pus in gand sa vezi, din curiozitate, ce se intampla daca starnesti toti barbatii!!! :))
RăspundețiȘtergereSpre ca n-am suparat.
Max Peter,
RăspundețiȘtergerestii ce ma face sa-mi doresc simplitatea?
Libertatea de a putea fi oricum imi doresc.
P.S. F. important: NU vreau sa se creada cumva, datorita lipsei mele de talent pt. exprimarea in scris, ca eu personal as lua in deradere miscarile de emancipare a femeilor care au avut loc de-a lungul istoriei. Le consider, cat se poate de serios, etape necesare si importante ale dezvoltarii democratiilor de tip modern, proces de dezvoltare in care se afla acum si Romania.
RăspundețiȘtergereDaca eu as putea sa-mi permit un sfat catre eventualele activiste politice feministe din Romania, ar fi acela de a o lua mai de la inceput, de a se inspira incet incet din discursul si metodologia etapele de eliberare si de emancipare a femeii de la sf. sec. XIX catre inc. sec. XX, si apoi sa o ia cu studiatul ERA (Equal Rights Amendment) si alte miscari similare din sec. XX din Europa, deoarece, daca "sar" peste etape in metodologie si discurs, exista, in mod cat se poate de realist, risc de backlash, deoarece, cat se poate de realist, societatea romana contemporana din 2011, dupa parerea mea, inca contine ff multe caracteristici culturale de sec. XIX, si efectiv, daca vii, hodoronc tronc, cu un discurs gen "marsul pitzipoancelor", sau cum naiba s-a chemat ala, efectiv NU vei fi inteles, nu numai de barbati, dar probabil nici de o buna parte a femeilor, si efectiv degeaba te chinui.
Totodata, dupa parerea mea sincera, este ff important sa nu te fragmentezi ca miscare feminista, inca de la bun inceput, mai ales daca nu prea stii despre ce e vorba, intre "sustinatoarele Dilemei Vechi", si "sustinatoarele d-nei Udrea", si sa te mai gandesti, daca suporti, macar asa un pic, printre picaturile de transpiratie starnite de cazul de la liceul Jean Monnet, si la soarta cat se poate de reala a fetitelor de etnie roma, care nu au pilele necesare de a intra la concursul Miss Piranda, (care nu zic ca e rau ca idee, dar totusi nu e chiar pt. oricine), si ajung, in schimb, din cate am citit eu in ziare pe aici prin Norvegia, in exploatarea bandelor de traficanti cat se poate de reali de minori cersetori, minori hoti, minori prostituati, etc.
Insa, pe de alta parte, si aceasta fragmentare face parte din etapele de dezvoltare a procesului democratic din Romania, si eu personal nu am cum sa le "interzic"...doar efectiv stau si ma uit la ele si mai adaug inca 40 de ani la estimarile initiale post-revolutionare ale d-lui Brucan.
In mod special, cred eu, datorita incompetentei generale a jurnalismului din Romania, in mod cat se poate de realist, vocile posibil importante ale unora se vor pierde, iar jurnalismul amator de tip blogging in limba romana, este, in mare, dupa parerea mea, la fel de incompetent.
Disclaimer: desi am oarecare cunostinte de estimari de risc si propuneri de solutii de optimizare, ele NU sunt neaparat pertinente domeniului politic sau social, si, totodata, din proprie experienta stiu ca pe mine si asa nu ma asculta nimeni niciodata, (mai ales la serviciu, deoarece acolo cat de cat trebuie sa mai zic si eu ceva din cand in cand, desi am invatat sa EVIT cat pot, iar off-serviciu, in real life, eu sunt chiar ff tacut, si chiar imi place chestia asta, desi nu ma pot impiedica sa gandesc. Oricum ar fi, eu personal am determinat in mod concluziv si cat se poate de sincer ca este chiar MAI BINE pt. toata lumea ca nu ma asculta nimeni niciodata, deoarece nici nu stiu sa ma exprim adecvat, si, totodata, am remarcat ca rezultatele in absolut orice serviciu pe unde am trecut eu, fie ca angajat, fie ca ucenic, fie ca consultant, fie ca free-lancer, au ramas absolut aceleasi si inainte sa trec eu pe acolo, si in timp ce eram acolo, si dupa ce am plecat de acolo, deci ce zic sau ce fac eu CHIAR este absolut NESEMNIFICATIV pt. societatea mai larga din jurul meu imediat. Ceea ce, pot sa asigur eu pe toata lumea, ESTE BINE, mai ales venind de la un birocrat.
D.M.,
RăspundețiȘtergerechiar daca stiu, mai vreau din cand in cand o confirmare.
Cred ca cel mai mult ma sperie gandul ca-mi pierd sensibilitatea.
Si-atunci, sunt nevoita sa intreb: imi mai scrii?
:)
Angi,
RăspundețiȘtergeree bine si asa, esti binevenita. Iti scriu eu.
DW,
RăspundețiȘtergerete las pe tine sa te ingrijorezi de criza mondiala.
Decid singura (pot, nu?)daca ma cramponez in nevoile primare de pipi, kk , papa, nani sau mai deschid 'pectul' pentru vreo emotie.
La insomniile mele cafeaua nu face bine, iar eu am o viata agitata dincolo de acest blog. Mai agitata decat imi doresc.
Lasa-ma sa scot hartia igienica din gaura cheii, am chef sa ma arat. Daca te orbeste, nu privi.
P.P.S. Din punct de vedere discurs politic feminist poezia lui Cleo este cam de anii '50-'60, (oricum sub '68), deci dupa parerea mea, Cleo are o viziune, cum s-ar zice in Norvegiana, "midt å tre" (la jumatatea copacului), ceea ce chiar, intr-un fel, mi-as dori ca nivel de competenta si de la un echivalent al d-nei Udrea, daca acest echivalent chiar si-ar dori sa ajunga prima femeie Presedinte a Romaniei inainte de a se incheia primul sfert de secol al sec. XXI (inainte deci de anul 2025), si sa nu ajunga, in schimb, ambasador la Ottawa...nu ca or s-o trimita tocmai acolo MAE-ul semicompetent si el, si, de fapt, pacat si de Canada cu aceasta ocazie, si de imaginea Romaniei in lume, deoarece numirea d-nei Udrea Ambasador la Ottawa chiar ar reprezenta un salt calitativ ULUITOR pt. Diplomatia romana, IMHO, pe bune !
RăspundețiȘtergereErata: expresia in norvegiana este "midt på tre", pronuntat "mid po tre", mai inseamna colocvial "nici prea prea, nici foarte foarte", dar, repet, asta NU se refera la calitatea poeziei, ci doar la discursul politic feminist echilibrat adecvat Romaniei actuale, podul necesar intre secolul XIX si XXI.
RăspundețiȘtergereR Aspirant,
RăspundețiȘtergereIn primul rand trebuie sa-ti spun ca am apucat sa citesc ce ai scris in prima parte a zilei, ceea ce mi-a facut extrem de bine, ca m-a binedispus enorm.
Introducerea e mult prea lunga pentru stilul meu, poti sa critici direct, nici eu nu fac introduceri mai lungi de doua vorbe, pentru ca si-asa spun ce gandesc. Si cum nu sunt la tratament... :D
Hmmm, candva mi-a placut poezia foarte mult, dar m-am asprit prea tare in cei din urma vreo 20 de ani asa ca nu-mi prea arde de ea, chiar as zice ca foarte rar ma misca. Dar! Iata un semn grozav, am avut o tentativa de poezie. Eu as zice ca e mai degraba un text despre o emotie.
Este interesant sa observ ca atunci cand intalnesc texte/poezii adevarate despre emotii , scrise de un barbat, femeile reactioneaza mai putin malitios, insinuant.
Nu ma refer deloc la o deschidere de nasturi la o camasa, ci nu mi-a trecut prin minte sa scriu ‚imi desfac cutia toracica…’
Stii, cand imi rasare o floricica, cat de mica si cat de firava pe teren arid…in cel mai rau caz am s-o ‘fotografiez’.
Nu ma adresez cuiva anume, ma gandisem la un moment dat ca se poate interpreta si am vrut sa inchid comentariile, dar cand sa fac asta am dat de primul coment al Zanei bune si mi-am zis ca nu trebuie sa ma indoiesc nicio secunda de inteligenta emotionala a prietenilor de aici. Am stiut ca vor intelege, cei mai multi vor intelege.
Nici eu nu sunt o mare vorbitoare in viata reala, mai degraba sunt cea care ascult, dar sunt totusi ‘provocatoare’, desigur nu in sensul erotic.
Cu siguranta, pe fiecare dintre noi intalnirea cu un text de genul asta, care vorbeste despre o emotie, ne face sa ne punem intrebari sau sa ne impotrivim/respingem….cea ce ne arata ‘temperatura’ la care ne aflam. Important este ca eu nu ma ‘lupt’ decat cu mine.
Sunt in reconstructie in partea emotionala. Nu am cuvinte sa spun cat ma bucur sa am zvacniri de genul asta. Pentru ca in acest moment al vietii e important sa regasesc iubirea sub toate formele ei, in toata plenitudinea.
So…nimic politic, nimic udrist, nimic feminist…just me, asa cum ma pricep sa exprim ceea ce simt.
Fara absolut nicio pretentie literara.
Nici un obiectiv in acest sens, nicio ambitie pe acest drum. De aceea nu am trimis niciunei reviste textul asta, pentru ca nici nu mi-a trecut prin cap. Blogul este refugiul meu, iar 50 de lei nu sunt atat de importantipe cat e timpul de pretios. Timpul de calitate este cel petrecut inspre satisfactia mea interioara, banii ii castig altfel.
Daca aveam chef de exhibitii imi postam o poza , intr-adevar cu o camasa desfacuta dar cu țățele la vedere. :D
Am apreciat la modul cel mai serios recenzia ta. Nimic din ce mi-ai scris nu m-a deranjat, sa nu iti faci probleme vreodata pentru asa ceva. Cand pui pe blog orice text este clar ca te expui, oricine se opreste asupra lui isi poate da cu parerea. Eu sunt mare, ma descurc sa raspund.
(mie imi place stilul tau la povestit, imi place si umorul tau si ironia cand o pui….esti liber sa scrii ce vrei)
Mircea Vladut,
RăspundețiȘtergerestiu ca glumesti. Sper sa ai o parere mai buna despre mine decat cea care razbeste prin gluma ta.
Nu-mi permit sa fac experiente cu nimeni, iar cand sunt curioasa de ceva anume intreb direct, hotarat, dar simplu.
Asa m-am trezit Duminica dimineata, cu gandul asta...si l-am scris.
N-am vrut sa starnesc barbatii, dupa cum vezi, prima care a comentat a fost o femeie.
Nu caut idile pe internet, dupa cum am dovedit, zic eu, in mai mult de un an de bloggerit.
:) Nu, nu m-am suparat.
Gluma-i gluma, dar poezia chiar imi place.
RăspundețiȘtergere@ Cleo: desigur ca, rational, mi-am dat seama si eu ca nu era o poezie de tip proletcultist (!), insa, evident, relatia mea cu femeile in general a fost una mai mult politica decat altfel, plus ca raman in continuare preocupat de temele de "etica si competenta" profesional pe mai multe domenii, si personal, si social, inclusiv politic, mai ales, pe teritoriu complet nou aici in Norvegia, plus ca efectiv ma simt chiar mult mai liber in ultima vreme sa ma gandesc si sa scriu despre teme politice decat as fi simtit vreodata in Romania, sau chiar in primele luni ale sosirii mele in Norvegia, si de aia mi-a si facut placere sa scriu despre aceasta preocupare !
RăspundețiȘtergereIti scriu acum din suflet cu drag,
RăspundețiȘtergerePrintre problemele care ma ard,
Un vers sau poate doua,
Un gand bun din inima trimis,
Pentru tine, o saptamana de vis!
Mircea Vladut,
RăspundețiȘtergere:)
R Aspirant,
RăspundețiȘtergeredeosebesc usor cand mai degraba scrii pentru tine, dar m-am bagat si eu in seama, sa clarific, ce nu se potrivea pentru mine.
Formatii pentru nunta,
RăspundețiȘtergereFoarte tare! :))
Mersic de urare, o saptamana fara discutie altfel, covarsitoare, hotaratoare.
"De din vale de Rovine
RăspundețiȘtergereGrăim, Doamnă, către Tine,
Nu din gură, ci din carte,
Că ne eşti aşa departe.
.......................
Oastea mea cu flamurile,
Codrul şi cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprâncenele.
Şi să ştii că-s sănătos,
Că, mulţămind lui Cristos,
Te sărut, Doamnă, frumos."
M. Eminescu, Scrisoarea III
Ti-a placut? :))
acu' ...daca zic ca-mi place vor sari baetzii in sus ca-mi place d'aia ca sunt multe simboluri falice strecurate in ea :)))
RăspundețiȘtergereas fi recunoscut poezia, totusi.
raspunsul meu corecte este: îhi!
ai scris frumos...fierbinte de frumos :)
RăspundețiȘtergeream iesit demult din stare, pacat ca ma tine putin :)
RăspundețiȘtergere...dar, muncim la asta.
ma bucur ca ti-a placut. nu ma-ndoiesc ca ai fi recunoscut poezia, dar asa fac eu, scriu intotdeauna sursa, cand citez mai mult de doua cuvinte...
RăspundețiȘtergereRe. placutul de poezii scrise poetul national M. Eminescu:
RăspundețiȘtergere1. Disclaimer: eu am scris critic la un moment dat despre poezia Glossa, plus mi-am permis, pe blogul lui Mircea Vladut, acolo sub postul recent pe teme filozofice numit "Roata", sa fac unele completari la poezia Luceafarul, ca sa nu se intrebe lumea ce s-a mai intamplat cu acel personaj dupa ce s-a terminat poezia, completari posibil ireverentioase insa efectuate cu cea mai buna intentie de a incerca sa diminuez anxietatea unor oameni fata de soarta acelui personaj Luceafar, dupa ce a fost initial dezamagit din cauza povestii legate de personajul Catalina.
2. Desi eu efeectiv nu le am de loc cu poezia, si mi-e greu cat se poate de concret sa gandesc metaforic, totusi si mie mi-au placut, la vremea cand le-am citit, unele poezii scrise de Mihai Eminescu, de exemplu imi place ff mult "Somnoroase pasarele", de nivel la care chiar efectiv mi-a venit mie o data sa cant un cantecel cu o melodie adevarata inventata de mine folosind poezia ca text pentru acel cantecel...si asta reprezinta ceva cu totul si cu totul special si deosebit pt. mine, care sunt total, dar total afon, de nivel ca evit sa cant pana si sub dus, cand sunt chiar total singur, chiar daca-mi vine cand sunt in mod special bucuros in legatura cu ceva.
3. Mi-a placut acest fragment din Scrisoarea a III-a, desi eu am in general o parere mai putin buna despre Scrisorile scrise de M. Eminescu, le consider inegale, si deja posibil anuntatoare de posibila patologie cerebrala severa la acel poet, ca si alte poezii scrise la vremea cand activa si sub stressul de jurnalist si administrator, (redactor), la Timpul. Nici nu le-am citit pe toate...si chiar cred ca prietenii si managerii dansului ar fi trebuit sa sesizeze mai timp ce se intampla cu dansul, sa-l indemne sa se duca mai tin timp sla medicul de familie, desi, realist, deja in faza aia, si la vremea aia mai ales, tot nu aveau nici ei, nici medicul de familie, cum sa-l ajute in mod concret, nici daca ar fi vrut. Asta e, nu ar fi singurul care a patit asa ceva in secolul XIX, ba chiar si spre inceputul secolului XX. (Desigur si inainte, dar mentionez aceste secole deoarece mi se pare ca sunt indeosebi de dragi multor romani carora le place literatura romana, ba chiar si universala, si in general, jurnalistilor si educatorilor din Romania.)
4. Nedorind absolut DE LOC sa intru in vreo recenzie a intregii Scrisori a III-a, pot sa spun ca acest fragment de cantecel ritmic si melodios este chiar placut, plus ca contine "vrajeala" necesara oricarui baiat sau sot care doreste sa obtina ceva de la vreo fata sau sotie. NU mi s-a parut insa ca ar contine elemente autentice de iubire si dor caracteristice unui posibil militar activ aflat departe de familie si de casa, si din cauza asta eu personal il faultez sever pe poetul Mihai Eminescu, desi desigur stiu ca era deja bolnav, mai putin functional, etc.
4.
4.
Completare: "il faultez sever in legatura cu acest fragment particular de poezie".
RăspundețiȘtergereHow the fuck did i get here
RăspundețiȘtergere