Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

vineri, 13 aprilie 2012

Biblioteca, locul unde faci de toate

Ce îmi place la Suttonești, este biblioteca.
Biblioteca centrală este o cladire maricică, cu două etaje și jumătate.
Parterul are mai multe spații. În prima parte se află un bar unde găsești gustări, cafele, ceaiuri și o ciorbă la prânz. Se continuă cu o sală cu rafturi și cărți, apoi urmează sala de lectură.
În partea a doua se află o sală de expoziții, o sala de studiu și o sală pentru internet/diverse.
Etajele sunt împărțite în biblioteca pentru copii împreună cu biblioteca pentru tineret, biblioteca cu CD-uri, DVD-uri etc (unde găsești și ce nu gândești).
La următorul etaj este biblioteca de adulți, de specialitate, acolo studiază studenții. Mai au o sală cu calculatoare pentru doritori, plus toate perifericele posibile, imprimante fel și fel, scannere etc
Ultima parte este numai cu carți de specialitate, cu regim de studiu în bibliotecă.
Sigur, la intrare în bibliotecă există un computer unde îți înregistrezi singur ce cărți aduci înapoi și ce cărți scoți. Nu stă nimeni să te urmărească. De altfel se află în partea cealaltă de recepție.

Biblioteca este animată continuu, dar este liniște. Alarmă se află la bufet.
Uneori sunt activități pentru copiii/tinerii cu dizabilități.
Se mai întâlnesc aici grupuri de doamne care tricotează împreună
în timp ce schimbă o vorbă. Profesori care au ore private cu studenții/doritorii.
În sala de lectură sunt toate ziarele zilei, nu din ziua precedentă. Sunt citite pe rând, nimeni nu pleacă cu ele.
Unii vin și doar așteaptă, mai moțăie prin fotolii. Alții stau și citesc câteva ceasuri.
La biblioteca pentru pitici, părinți cu copiii mici, foarte mici, se adună și stau acolo, se uită în cărțile cu poze cu animale, cărțile cu desene. Pe jos se află un covor protector special pentru copiii.
Acum este vacanță, dar în timpul școlii găsești întotdeauna grupuri de copiii.
Uneori fac lucrări, alteori stau și vorbesc. Mai sus se studiază, e liniște de mormânt.

La parter partea cu bar și sala de internet este mai animată. Am văzut oameni care au intrat în bibliotecă, au căutat un colț, s-au rugat și au plecat.
Tot aici, la parter, sunt prezentate periodic cărți. Săptămâna asta, pentru adulți am văzut oferta de autori irlandezi. Alta dată oferta a fost despre Rusia, autori, istorie, ghiduri de orașe.
Oferta pentru tineri este separată. În mare parte cărți de interes direct, dar strecurate printre ele și cărți de literatură obligatorie.

Nimeni nu te urmărește, toaletele sunt curate mereu. Este curățenie, fiecare își aruncă mizeria la coș. Poți să mănânci acolo. Doar un anunț te roagă să ai grijă să nu-i deranjezi pe ceilalți când o faci. Atât!
Stau câte o zi întreagă și nu știu cum trece timpul.
Ba da, știu. Trece frumos!

63 de comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. e categoric un loc placut. Nu e rigid, nu e carciuma, nu e cafenea, vezi lume...de vorbit oricum nu vorbeste nimeni cu tine niciunde, dar macar stii ca aici sunt ocupati tot atat cat esti si tu...sa se refugieze.

      Ștergere
    2. Stai asa...pai ce in Romania vorbea cineva (in afara de familia proprie sau vreo cativa cunoscuti intamplator intalniti pe strada) cu tine ? Tu ieseai din casa din Romania pe strada sau la carciuma sau la serviciu ca sa VORBESTI cu cineva ? Cine naiba iese din casa oriunde din lume, (doar daca nu cumva e de meserie vorbitor de la om la om profesionist, de gen misionar Latter Day Saints), ca sa vorbeasca cu alta lume total straina care nu ti-e ruda sau vreun prieten cu intalnire aranjata special pt dialog nu pt simpla relaxare ?

      Ștergere
    3. Da, desigur la serviciu mai vorbesti cu altii, (depinzand de serviciu), dar e ceva total profesional, nu e de nivelul de povestit sau dialog despre care aveam impresia ca vorbeai tu.

      Ștergere
    4. Acasa...daca nu sunt cu masina , drumul de la serviciu pana acasa, in loc de 25 min imi ia pana si 2 ore. Ca ma intalnesc cu toti cunoscutii si ma opresc la povesti.
      Nu exista sa iesi in oras si sa nu dai de cineva cunoscut!
      Sau imi dadeam intalnire cu vreo prietena, mergeam la cafea, la o plimbare in parc. Stateam pe banca la taclale, copiii se zbenguiau. Si le aveam pe toate.
      Sau mergeam si mancam o ciorba, dupa serviciu, apoi fiecare la casa si treburile ei. Economiseam timp facand asta. Mergeam una la alta acasa...alta viata, alt parfum.

      Ștergere
    5. Din 4-5 invitatii undeva, acceptam numai una. Cred ca asta am regretat aici cel mai mult, tot timpul pe care l-am folosit in interesul meu egoist si am refuzat de atatea ori, atatia oameni.

      Ștergere
    6. Acum inteleg si-mi dau seama ca e posibil, mai ales poate intr-un oras mai mic si unde lumea nu e asa de ocupata, sau grabita sa ajunga la serviciu la timp, si dupa serviciu inapoi acasa cat mai repede posibil, dar efectiv daca eu mi-as putea inchipui asa ceva pe undeva pe unde am fost eu pe acuma, nici macar la persoane feminine, (ca poate ele sunt mai interesate de format legaturi de prietenie cand sunt in campul muncii si cu colegii/colegele de serviciu) ! De aia mi se paruse total SF ! Dar, acum, din curiozitate pt ca mi se pare ca descrii o societate de un tip cu care eu nu m-am intalnit niciodata, ai remarcat cumva ca si barbatii se comportau asa in acel oras, re colegii de serviciu sau cunoscutii eventual intalniti asa pe strada catre serviciu, sau inapoi de la serviciu, (deci in afara de intalniri mai planificate de iesit la o bere pe undeva, barbatii, sau, femeile, cum ai zis tu, planificat cu o prietena specifica intr-un parc sau la o cafea pt o conversatie anume) ?

      Ștergere
    7. Este foarte gresit sa spui ca lumea nu e ocupata in orasele mici. M-am gandit si eu oare unde se face diferenta. Lupta tuturor este cu timpul. Ei bine, in orasul meu, cu masina, in 5 max 10 min sunt in centru. In oras mare iti poate lua o ora. economia de timp se face aici, in avantajul de a avea totul aproape: serviciu, coaforul, piata, supermarketul etc. copii incepand cu maxim clasa a doua merg singuri la scoala, se intorc singuri de la scoala. Pt ca si in orasele mici facem tot aceleasi lucruri, nu ne aflam in alta dimensiune. :)
      Si, da, am iesit si cu colegi/prieteni la ocafea, o bere(ei). Ma suna si ma intreaba cand as avea timp, fixam ziua din saptamana si (eu aleg mereu sa ma vad imediat dupa serviciu) ne vedem la locul stabilit. Serviciul meu era in centru, asa ca in max 3-5 min eram la locul de intalnire. Inainte sun intotdeuna sotul si ii spun ca sunt acolo cu X (numai in cazul barbatilor). El spune mereu sa nu-l mai sun ca nu il intereseaza, dar orasul este foarte mic si mi se pare corect sa nu fie luat prin surprindere. De regula avem prieteni diferiti, mie nu-mi plac ai lui, iar lui ii sunt indiferenti ai mei. In general asa am procedat, ne sunam, stabileam ziua libera pt ambele parti si fixam intalnirea. dar eu am ales locurile din centru, pt ca era aproape, apoi in masina si acasa. Pana ajungeam eu Vladi facea lectiile asa ca numai bine...il ascultam sau verificam. Eu sunt un om practic.

      Ștergere
    8. Da nu era chiar vorba de timp, era vorba de interactiunile dintre oameni, si miscarile lor, de aia eram curios pt ca eu chiar sincer nu am vazut asa ceva pe mai nicaieri pe unde am fost, dar e si posibil ca nu am cautat eu grupuri sociale de oameni cu lumanarea, in nici un caz cei de la serviciu, de fapt nici in afara servicilui prea mult. Eu nu suport grupurile mari de oameni care se cunosc intre ei, prefer de 100 de ori sa fiu total anonim daca e vorba sa fiu intr-un grup de oameni pe strada, sau la club si nu stiu cat e ca prefer si cat e pt ca asa m-am obisnuit. Chiar si la nivel de mers la o petrecere, asta pe cand eram mai tanar, cam de 19-24 de ani, adica dupa liceu, si mai mergeam la petreceri cu oameni de varsta mea, chiar imi dau seama ca mie chiar imi placeau petrecerile unde de fapt nu-i cunosteam pe maj participantilor de dinainte, sau ii cunosteam cel mult pe 1-2 din ei, si imi placea sa ma misc in grupuri toal noi la intamplare, efectiv nu am suportat ideea de gasca niciodata, desi am incercat-o, poate pe la 19-22 ani, dar am resimtit-o rapid ca total inutila pt nevoile mele personale pt ca efectiv nu simteam nevoia de a primi suport (asa de sustinere de moral) de la vreo gasca, nici de invatat sau de aflat nou nu aveam ce invata in mod special de la ei, o data ce-mi spusesera deja ce ma interesa pe mine in clipa aia asa initial ! Da, intr-adevar eram cam intarziat, nu am fost pregatit, nici motivat la vremea aia sa imi formez relatii mai indelungate cu absolut nimeni, abia acum daca ma chinui asa mai mult la nivel principial sa indeplinesc si acest pas necesar varstei de adult tanar, dar zau sunt de nivel de motivatie atat de scazuta fata de asa ceva incat parca as vrea sa fiu platit pt acest nivel de efort ! Dar asta nu inseman ca nu imi place sa interactionez cu diversi oameni, dar efectiv nu ma intereseaza relatiile pe termen lung cu ei ! Efectiv mie in primul rand imi place sa primesc informatii de la diversi, dar uneori ii si folosesc pe unii pt anumite nevoi de suport moral daca resimt nevoia mai acuta, (dar mi se pare si oarecum neetic sa fac asa ceva cuiva, fie unui om individual care nu mi-e mie ruda de gr 1 sau prieten de nivel de din ala cu care am cvasi-contract sa joc poker din cand in cand, max 3 alti oameni in jurul meu la orice punct din viata mea adulta, sau sa fac asa ceva unui grup de oameni pe termen mai lung...intr-un fel asta s-a replicat si in ultimele luni pe grupul asta de bloguri din blogrollul lui Mircea Vladut de care m-am atasat in mod efectiv parazitic si il folosesc pt suport moral, desi STIU ca nu e kosher si trebuie sa incetez la un moment dat). Cred ca daca as trai intr-un mediu rural cu un nr mic de oameni si mereu aceeasi oameni, probabil ca as deveni alcoolic si/sau narcoman, asa de rau m-as stresa !

      Ștergere
    9. Asta nu inseamna ca nu apreciez conceptul de Comunitate de oameni, chiar cred ca e util si necesar, duce la civism, dar e o chestie pe care eu personal (din sect 2 Bucuresti) o inteleg la nivel mai mult rational, si oarecum profesional re echipe care trebuie sudate ca sa lucreze impreuna in mod productiv, dar nu e de loc o chestie profund emotionala pt mine, adica de utilizare reciproca pt suport moral care mie mi se pare total alien si chiar, repet, oarecum neetic pt mine personal de a recurge la asa ceva daca nu e planificat organizat expres pe anumite agende si nevoi puctuale precizate clare, adica POATE si la nivel placut emotional, dar totusi cu scop si maniera cvasi-profesionale. De aia eram si curios re daca felul asta de utilizat grupuri de oameni la nivel adult tanar (NU adolescent, ca atunci grupurile au o alta utilitate), e poate o chestie masculina vs feminina, sau e o chestie pur individuala indiferent de sex.

      Ștergere
    10. Mai concret istoric 1984-1992, (deci intre 4 si 12 ani cat cresteam, ca las adolescenta la o parte ca aia e mai aparte re grupuri, avand si primele amintiri de prin 1984), parintii mei aveau grup de prieteni cu care se intalneau la nivel de musafiri din cand in cand, (si desigur erau si intrunirile familiale largi de la bunica in preajma unor aniversari importante pt familie sau sarbatori specifice, dar nu era vorba de grupul familiei). Erau, chiar sincer cred, ff utile pt suport reciproc intre adulti inca relativ tineri insa deja cu familii si preocupari de adult matur, mai ales cred in acei ani recunoscut mai dificil istorici pt Romania. Pe masura ce au crescut in varsta parintii mei, cam indiferent de conditiile istorice insa, dupa aia au lasat-o din ce in ce mai moale cu reuniunile prietenesti. Mama mai tinea si inca mai tine legatura cu diversi, si mai invita alte sotii pe la noi acasa, insa barbatii zau daca nu au lasat-o din ce in ce mai moale cu povestitul amintirilor din copilarie si/sau studentie la o bere...ca de fapt cam asta discutau barbatii intre ei la nivel de suport emotional reciproc in acele grupuri de prieteni de mai devreme, iar mamele discutau mai mult despre accesibilitatea la bunurile de larg consum necesare subzistentei familiei si re diverse probleme copii. Observ ca mamele discutau oarecum si reciproc informativ oarecum, nu doar la nivel de suport emotional. De la barbati nu prea aveai ce informatii pertinent cotidiene sa primesti, decat poate istorice, inclusiv despre cartiere, organizatii si institutii din trecut, (si mie astea imi placeau ff mult la vremea aia, mai ales in era pre-Internet, si cu informatii relativ mai greu de descifrat din mass-media, ca eu cu informatiile din carti nu am prea avut-o decat poate daca era asa subliniat intr-un chenar sau un tabel, ca altfel, daca nu era de nivel de geniu, ca aia mentionatii mai jos de la care am reusit eu sa invat ceva posibil util pt mine, Flaubert, Tolstoy, etc, nu puteam sa inteleg nimic si nici sa retin nimic !)
      (va urma)

      Ștergere
    11. (urmare)
      Deci eu inteleg destul de bine utilitatea grupurilor pt a prelua informatii posibil utile, inteleg si utilitatea lor ca suport emotional reciproc, dar cu asta eu nu am prea avut-o decat daca eram sub stress si resimteam nevoia, si incercam sa o fac de obicei cat de cat la nivel profesional, care mai recent pe bloguri la mine include si exercitiul exprimarii in scris in cuvinte, lucru pe care nu l-am facut in viata mea daca nu era de nivel obligatoriu de tema scolara ! De aia imi si fac probleme de etica re o asemenea utilizare doar pt suport emotional cu care in general eu nu sunt obisnuit sa il primesc decat de la grup familial de rude de fr 1 + cum am zis aia mereu alti 3 cu care e posibil sa mai joc si carti din cand in cand. Pe astia imi PERMIT sa ii utilizez pt suport emotional si e de nivel de cvasi-contract ca ne folosim reciproc astfel. Cu altii eu personal evit, desi nu interzic asa ceva daca e absoluta nevoie. Dar asta incercam eu sa determin, daca e o chestie pur individuala, sau daca tine si de creier masculin vs feminin. (Desigur ca raspunsul nu il voi gasi pe un blog ci teoretic posibil dintr-o sursa cat de cat reputabila specializata pe asa ceva, dar efectiv imi era lene sa dau Google, nu ma intereseaza sa aflu asta in mod acut in clipa asta, si chiar eram si oarecum curios sa aflu care sunt parerile de nivel popular re asa ceva in lb romana.)

      Ștergere
  2. Si ceva despre... librarie.

    Un bărbat la librărie către vînzătoare:
    - Aş dori cartea cu titlul "Superioritatea bărbatului faţă de femeie"!
    - Utopie şi SF-uri la etajul 1, va rog.

    RăspundețiȘtergere
  3. Suttoneşti... :)))
    Este o mică dovadă de civilizaţie. Acum ceva timp, citeam ceva despre o universitate înfiinţată de danezi prin 1200 şi oleacă. Oare ce făceam noi pe-atunci?!...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu stiu, dar sper ca fiica mea sa faca ceva la toamna, in universitatea lor. Ceva bun! :)

      Ștergere
    2. Vai Cleo, ce mă faci să râd... Cum adică să facă ceva în universitatea lor? Vorba asta românească... :)))

      Ștergere
    3. Hai, Max :) ma refeream sa invete ceva pe-acolo...

      Ștergere
  4. Asa e cam peste tot pe unde am fost eu, inclusiv Norvegia. Eu credeam ca si in Romania a devnit asa mai recent, dar e posibil sa ma insel, pt ca eu aveam 17 ani cand am pasit ultima oara intr-o bibliotecat in Romania, (cam pe la inceputul lui 1998, in primavara, daca tin bine minte in martie), ca sa duc acolo inapoi si ultima carte pe care fusesem interesat eu asa sa o citesc in viata pt sufletul meu personal care efectiv nu imi fusese accesibila pe gratis, nu doar asa simplu interesat ca ulterior pt simpla distractie, (ca re alte interese in afara de suflet sau de distractie fata de a citi carti eu nu ma pot gandi pt ca aveam deja acces la Internet pt educatie si informatii din 1995, plus ca le citisem deja pe alea care contineau elementele educative necesare pt interesele mele personale, in principal Th Mann, L Tolstoy, Turgheniev, si Flaubert...m-am gandit daca sa-i pun si pe Jack London si pe Steinbeck, doar cu Calatoriile cu Charley, pt ca si astia cred ca m-au invatat ceva, dar a fost mai mult ceva pt joburi secundare, de care nu ma ocup eu in principal de obicei, ci doar asa pt un ban in plus din cand in cand...daca o mai fi fost si altul care m-o fi invatat ceva util pt un job viitor, efectiv sorry ca nu v-am mentionat, o sa-mi aduc aminte si de dvs la un moment dat, atunci cand voi avea nevoie), deci ultima carte pt suflet inainte de a-mi pierde "virginitatea" de nivel mai concret, ca m-am gandit ca o fi ceva acolo asa important si frumos de stiut asa doar pt sufletul meu inainte sa fac si acel pas recunoscut destul de anxiogen in viata tuturor, mai ales daca e vorba de vreo penetrare, (totusi am avut decenta de a pune ghilimele in cazul meu, ca totusi poate ca nu e chiar asa de la fel ca la persoanele de sex feminin, desi zau ca nu stiu ca nu am vorbit cu nimeni asa mai pe sleau despre asta, nici baiat nici fata), insa, desigur, pana la urma NU am citit-o nici pe aia, ca efectiv eram mai grabit cu deadline-ul alalaltul mai practic important decat orice posibila teorie din lume, si mi-am zis ca nu o fi chiar ceva asa de important acolo in cartea aia care sa-mi trebuiasca absolut neaparat sa stiu pt sufletul meu ce nu stiusem deja dinainte, Estetica, de Benedetto Croce.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ma grabesc sa asigur persoanele posibil speriate ca la mine pierderea virginitatii a fost total OK, pana la urma, netraumatic nici fizic nici psihologic, (pt ca desigur ca pregatisem asta cu mai mare asiduitate decat orice posibil plan scolar-educativ vreodata alcatuit pt mine insumi in viata, alesesem si persoana potrivita si competenta, tocmai ca sa nu fiu orbit de vreo indragostire total nesabuita si nerecomandabila in astfel de cazuri, a fost ceva ff profesional atat din partea mea, cat m-am pricepput, si si din partea persoanei respectiva cat s-a priceput si el, cred ca mai bine efectiv nu se putea date fiind conditiile din 1998 si know-how-ul accesibil la acea vreme in sectorul 2 Bucuresti, din Romania). Numai ca am impresia ca tocmai din cauza ca a iesit asa de bine, cred ca de aia nu m-a mai interesat si nici nu am mai avut timp sa citesc carti despre suflet, cea ce poate parea cam trist si dezamagitor pt persoanele interesate sa-si cultive sufletul asa pe termen mai lung, dar doresc sa asigur eu pe toata lumea, pt ca abia recent, sub mare stress mi-am adus aminte ca mi-am cam neglijat sufletul si nu ii scrisesem si lui fisa postului de angajat al corporatiei mele private, ca l-am examinat, e total OK, si din asta am dedus ca daca al meu a rezistat la o asemenea posibila uitare de hranit prin lecturi, s-a hranit el din alte chestii, si functioneaza perfect, atunci precis ca si sufletul tuturor, (sau a vastei majoritati a lumii), e bine mersi si e si indeajuns de puternic sa nu se supere de astfel de neglijente, nu le ia DE LOC personal, nu ii trebuie neaparat lecturi din carti, stie sa isi extraga resurse si din alte activitati, ca doar sufletul este partea cea mai competenta si totodata cea mai matur flexibila din corp, si dainuie bine mersi si cand corpul incepe sa se dezintegreze asa incetul cu incetul.

      Ștergere
    2. erata: carti PENTRU suflet (nu "despre suflet")

      Ștergere
    3. Orasul meu este mic, foarte mic. Atat de mic ca in Biblioteca Judeteana -ca asa se numeste, nu ai un scaun sa te asezi, acolo nu se sta la citit, de regula este incapere neprietenoasa (eu am fost la sala bibliotecii tehnice-adica aia cu carti de specialitate). Sunt doar rafturi vechi de scanduri si podele lacuite cu 25 de ani in urma. Stai intre rafturi, cauti carti, iar daca te intinzi la rasfoit vine bibliotecara si se uita intrebator " oare ce naiba iti ia atat de mult timp sa alegi o carte?"
      Nu vezi lume in biblioteca, eu de cate ori am fost acolo nu mai era nimeni. Rafturile, podeaua si bibliotecara. Atat. Intr-adevar, cand poti sa faci d etoate acolo, lumea intra. Si nici spatiu nu este prietenos, biblioteca este intr-o cladire departe de aceasta destinatie, nepotrivita total. La tot etajul cu biblioteca si n-shpe birouri ale altor societati, exista o singura toaleta...care este :D Nu, la mine in oras...nu seamana cu ce am vazut aici. Dar nici nu se investeste in asta. Biblioteca nu-ti aduce venituri, deci...banii vin de la buget. Daca vin.

      Ștergere
  5. mda,delectari printre carti,paradisul cunoasterii,elita ganditorilor,curcubeul gnoseologiei,s.a.

    Fk.y

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mda, poti sa simti si asta printre cele ce le-am zis eu (bunicute care tricoteaza, activitatile copiilor cu dizabilitati s.a)

      Biblioteca asta este o alternativa la a sta in strada sau a sta in pub-uri. Strada e pustie, pub-urile pline cu betivi. Nu-mi plac betivii!

      Tot asa cum `anonim` (in cazul in care nu cumva te numesti Fk.y) este o alternativa pentru persoana cu `puța mică` (ce sa-i faci, nu s-a lipit nimic de mine in biblioteca aia...)
      Nu-mi plac nici curajosii anonimi!

      Ștergere
  6. @Anonim: nu atat din cauza ca eu ma consider centrul universului meu, dar chiar din cauze pur propagandistice, as dori sa comentez ca daca comentariul tau era cumva, (cum stiu ca probabil nu era, dar nu-i nimic, eu nu pierd nici o ocazie sa-mi fac propaganda viziunii mele egoiste), un cometariu incheiat cu un "f u" care sa denote cumva ca articolul lui Cleo sau chiar comentariile mele de mai sus ar contine cumva o samanta de anti-elitism sau anti-intelectualism, sa stii ca am re-analizat, (pt ca nu ma gandisem prima oara la asta), si am ajuns la concluzia ca poate ceva ceva anti-elitism o fi, dar anti-intelectualism nu e, si in nici un caz nu era anti- biblioteci, anti-carti, anti-estetica, sau anti-Benedetto Croce (ca ce credea el nici macar nu am apucat sa aflu, asa ca nu pot fi impotriva filozofiei lui).

    (va urma)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu, de ex am fetish sexual destul de puternic si greu de controlat, in afara de pt obiectele de incaltaminte, si pt obiectele carti (noi, cu coperti cartonate, dimensiuni specifice, ba chiar si culori si elemente de design specific al copertii, etc), deci mie personal cartile imi folosesc in continuare destul de mult, desi recunosc ca daca nu il mentin sub control ajung sa si sufar un pic din cauza practicarii excesive a acestui fetish, pt ca daca incaltaminte nu tind sa colectionez, carti in schimb inca colectionez, uneori chiar imi apropriez si prin metode mai putin kosher, alteori trebuie sa arunc sau sa scap de numere destul de mari, cu sentimente oarecum neplacute in asociatie cu asta, etc.

      Ștergere
    2. era poate pro-morala anumitor profesionisti

      Ștergere
    3. si totodata si pro-moral (adica si sustinator de moral, nu numai promo pt ora de morala) pt clase destul de largi de profesionisti, inclusiv liber-profesionisti sau someri, adica asa, unii oameni cititori de pe Internet in lb romana (desi stiu ca principial e mai bine sa te abtii cu facutul de bine la oameni, mai ales in scris, sub semnatura, si mai ales si daca nu te pricepi la exprimatul prin cuvinte)

      Ștergere
    4. Principiul din paranteza mi-a fost recent recomandat si de tutorele meu privat (platit pe bani corporatisti bugetari) de cursuri de creative writing de la jobul meu nr 2 (lucrator de phone sex), unde, din cauza de lipsa de amatori pt asa ceva, este vorba sa mi se incredinteze tocmai mie, (care CHIAR ca nu le am nici cu crativitatea, nici cu scrisul profesionist), si sarcina de serviciu de a crea scenarii dupa care se implementeaza dialoguri in timpul conversatiilor de phone sex, unde maj lucratorilor citesc dupa diverse scenarii, ca doar nu o sa stea sa se streseze sa comunice asa pe viu la nivel autentic de comunicare inter-umana cu persoanele care suna, (desi recunosc ca eu personal daca prind pe unul cu vocea mai sexy, imi mai permit sa si improvizez si sa brodez pe marginea scenariului din fata, in limitele permise de lege si regulamentele Ind Porno desigur, nu aiurea). Dar, in fine, tutorele meu, care imi da diverse recomandari re cum sa devii si scriitor profesionist, mi-a zis ca el stie ca eu doresc sa imi mentin originalitatea si mi-a zis ca e total OK sa imi inventez un limba propriu de lemn, insa e bine totusi sa tin seama si de limbajele de lemn mai larg cunoscute astazi, si in general sa evit expresiile mai filozofic-moralizatoare, (oricat ii apreciem amandoi pe d-nii La Rochefoucauld, Montaigne, Marcus Aurelius, si, asa, la nivel de principiu si pe dl Blaise Pascal, desi el fiind mai pro-catolic nu e prea cunoscut in Norvegia contemporana), si sa prefer expresiile cu elemente juridice mai riguroase, adaptate desigur la posibile conversatii de phone sex, asta pt ca la QA, cand se revizuiesc diversele conversatii si scenarii, sa iasa si bine re respectarea legilor in vigoare ale Ind Porno, si totodata si o steluta in plus pt corporatia respectiva, ca sa primeasca finantare si mai buna si in continuare. (Eu personal sunt total de OK cu aceste recomandari, insa efectiv nu prea stiu cum sa introduc elemente juridice in dialoguri de phone sex, insa am sa incerc. Oare as putea sa scriu ceva de genul, "hai sa ne jucam de-a procurorul vs avocatul aprararii, a propos tie iti plac perucile purtate de acesti oameni in anumite tari ?")

      Ștergere
    5. Pt curiosi re cum se converseaza in timpul phone-sex profesionist, dau un exemplu de la un coleg din Finlanda, (astia sunt buni de tot la asa ceva, mai buni decat norvegienii, nu degeaba au inventat si Nokia, doar ca sa fie mai usor de utilizat tel celular de acasa pt conversatii profesionale de acest gen astfel incat sa nu trebuiasca sa stai la un birou pe scaune neergonomice in timpul orelor de lucru):

      http://www.youtube.com/watch?v=KZhym0MfnrA

      (rated R, plus tema gay)

      Ștergere
  7. Nu mai vorbesc despre adoratia simpla si superstitioasa amestecata cu spaima pe care o am fata de persoanele cu profesia de bibliotecar, de care eu personal efectiv nici nu indraznesc sa ma apropii in real life, din prea mare respect + timiditate pe care le resimt fata de ei, plus ca nu cred, nici asa la nivel principial, ca merita ei sa-si piarda timpul cu un functionar birocrat de rang mic ca mine, care se poate multumi si cu info de la un computer, nu are neaparat nevoie si de info de nivel Hum Int, (inteligenta umana) provenita de la un bibliotecar, care in ierarhia Hum Int este role model-ul acestei ierarhii pt aia mai micii care aspira si ei sa activeze in acest domeniu fie ca simpli zvonisti, fie ca culegatori de inteligenta, si/sau diseminatori mai inalt specializati de informatii si diverse misinformatii.

    RăspundețiȘtergere
  8. Oda acelui ghid profesionist catre diverse informatii, bibliotecarul:

    http://www.jetcityorange.com/toys/OdeToLibrarians.pdf

    RăspundețiȘtergere
  9. ma rog nu prea indraznesc sa ma apropii si din cauza ca ei pot chema Politia din cauza unor activitati ilegale pe care cu greu ma infranez eu sa le indeplinesc uneori in unele localuri numite biblioteci, si nu ma pot abtine sa nu remarc si sa nu admir ce BINE este organizata securitatea bibliotecilor in sensul acesta in orasele mici din Romania vs in alte orase occidentale, si din cauza aceasta chiar ma intreb daca nu as putea extrapola aceasta observatie si la securitatea mai larga si a altor cladiri si oameni, nu doar la cea referitoare a bibliotecilor. (Eu doresc sa reabilitez cuvantul "securitate" in lb romana, de aceea il folosesc destul de des, plus chiar am avut cativa cunoscuti securisti in Romania, si in general eu personal imediat cum ajung intr-un loc strain imediat mai intai de toate fac o scurta evaluare de tip cvasi-profesional a sistemelor de securitate locala, si in acest sens pot anunta ca in Romania contemporana, din fericire, macar acest domeniu de activitate umana functioneaza destul de bine si in continuare, insa nu e cazul sa se culce nimeni pe lauri, ca totusi trebuie imbunatatita comunicarea interagentie ca sa intre si Romania o data in Schengen.)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Disclosure (de posibil conflict de interes): re cunoscutii securisti: nu numai din Romania

      Ștergere
  10. Cat despre domeniul general al cunoasterii umane, estetica, eu personal inca mai am speranta ca, dupa ce voi iesi la pensie, si ma voi fi retras acolo unde va trebui sa ma decid sa ma retrag la pensie, (in mod ideal curent in Vanuatu, ca la Portugalia am renuntat, in Regatul Marocului nu am incredere, iar Costa Rica a devenit de nivel de utopie, deci mai bine nu), imi voi ingadui sa imi fac timp sa citesc si paginile de pe wikipedia dedicate Esteticii, si in mod special si lui Benedetto Croce, si apoi voi scrie acel Magna Opus al vietii mele, numit Estetica Etica, care va fi un tratat de tip ghid de indrumare cu indicatii de deontologie profesionala si eticheta, (inclusiv recomandari de tinuta), pt toti oamenii producatori, consumatori, promoteri, businessmen-i, filozofi, si critici ai diverselor Arte. (Mi-am permis sa incep deja sa fantazez in mod relaxant si satisfacator si la designul copertii acelui viitor tratat).

    RăspundețiȘtergere
  11. asta si trebuie sa fie atmosfera unei biblioteci...
    cartea este un lucru sfant si nu mi se pare deloc deplasat sa spun asta...

    un Paste Luminat iti doresc Cleo oriunde te-ai afla...Sarbatori Fericite!
    te imbratisez >:D<

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Tocmai ma gandeam ca:

      1. Ce naiba mi-am revarsat aproape toata anxietatea din lume sub acest post despre depozitul-muzeul de carti ! Desi cu 2 exemple nu se face primavara, mie mi-e totusi clar ca asa cum a ales Pandhora obiectul carte ca sa fie un obiect sacru pt ea, iar eu am ales obiectul carte ca sa fie obiect de fetish pt mine, in orice caz pare ca e un obiect inca destul de important pt o gramada de lume cat se poate de diversa, (ca eu 2 persoane/personalitati atat de total diferite de cum ar fi Pandhora vs mine chiar ca nu mi-as putea inchipui...pana si la blog, ea se exprima cu minimalism eficace si interes educativ artistic, eu cu texte lungi cu propozitii si mai lungi, cu interes, atat ca forma cat si poate chiar si continut de multe ori predominant ori clasificator-descriptiv, ori juridic-organizatoric !)

      2. Insa postul nu era atat despre obiectul sacru, cat despre depozitul de odoare de tip muzeu pt copii unde e voie sa pui si mana, ba sa mai si imprumuti obiecte sacre acasa, plus ca e OK sa mai fie si alti oameni in jur, ca la biserica ! M-am gandit, ca pt epoca moderna, in care lumea si asa pare mai putin interesata religios in Europa, ce bine ar fi daca si biserica s-ar putea inspira din atmosfera unei biblioteci...desi ma rog, nu stiu ce fel de odoare specifice ar putea sa te lase sa imprumuti acasa. Cel mai mult pe mine ma enerveaza bisericile inchise si ferecate si deschise doar atunci cand se fac slujbe. Eu as vrea ca toate bisericile sa fie asa ca bibliotecile, cu cafe bar, (mai castiga si ei un ban cu ocazia asta si din prajiturele, preferabil de serie mica facute de diversi enoriasi, prin rotatie, care ar putea fi lasati sa castige si ei 15 % din profitul vanzarii lor, ca sa fie motivati sa participe in continuare), si cu acces la Internet, si cu loc de joaca pt copii, cu ingrijitorii doar asa mai in penumbra, (ca in zilele noastre se pot pune camere de luat vederi sau implementat alte metode de siguranta daca e sa nu se fure vreunul din odoarele mai pretioase) ! Mie asa mi-ar place sa fie la biserica, indiferent de rit. Ca doar prima carte din lume tiparita asa mai pe hartie pt larg consum a fost o Biblie ! De ce sa nu se inspire si biserica de la biblioteci, (ca a fost numai cam invers si la figurat pana acuma) ? Ar putea deveni o relatie de utilizare reciproc avantajoasa cam ca intre companiile Facebook si Google, si cu avantaj si pt consumatorii amatori interesati, dar si poate pt societatea mai larga, de ce nu ?! (Nu stiu cum se intampla la altii, dar eu devin mai creativ cand am anxietati din astea extraordinar de masive...ca la mine fetishul re carti e de nivel de limita sa devina patologic din cand in cand si mereu ma lupt ca sa il mentin sub control, ca sa nu inceapa sa ma controleze el pe mine ! Am remarcat chiar asa din punct de vedere economic, de cand ma chinui sa fiu mai atent la buget, ca sa invat sa profit si pe termen mai mediu, nu doar scurt, cu atat devin mai anxios re a-mi limita mie cheltuielile re accesibilitatea la obiectele mele de fetish. Asta e exact ca atunci cand ai o addictie si in loc sa-ti cumperi mancare sau alte obiecte necesare unui trai zilnic, cheltui pe drogul de addictie preferat, plus incepi sa devii anxios la orice forma de perceptie de control si de limitare de accesibilitate.)

      Ștergere
    2. PS Plus biserica ar putea sa sprijine si artisti locali asa cum fac unele biblioteci, si sa-i lase sa-si expuna acolo creatiile de interes cultural pt parohia respectiva, ar putea sa mai invite si speakeri autori din cand in cand sa-si faca reclama la carti. Asta DA, invitatie la un adevarat Dialog Social, plus cu educatie + reclame pe viu interactive, chiar acolo in teren, (plus cu alte functii social benefice), nu doar polemici in mass-media pe care si asa nu o citeste nimeni, de rar poate atinge cineva nivel de infotainment educativ posibil util si pt tanara generatie si pt copii, (nu numai in lb romana, e o problema in destule locuri). Am chiar si o idee de posibila finantare aditionala, dar mai ales de sprijin si schimb de know-how reciproc cu trustul mass-media care se ocupa de Discovery (TV-ul si revista). Zau daca nu sper ca sa citeasca si vreun preot de pe undeva si blogul asta al lui Cleo, sa duca ideea mai sus la superiorii ierarhici administrativi, si sa faca un proiect pilot intr-o parohie oarecare pe undeva pe unde e el preot, le poate da idei de contacte de tip mai modern cu mass-media internationala si alora care se ocupa de finantare de la BOR, (adica nu doar cu aia care tot tiparesc Biblii, dar si cu Discovery Communications din Maryland), le mai da si lor de lucru nu doar pe supt de la buget si de la facut poze cu politicieni in public (care e clar ca in momentul asta in Romania actuala mai mult enerveaza decat foloseste la ceva la electoratul curent de varsta adulta mijlocie, iar pe tineri ii face si mai indiferenti si apatici...am descoperit asta cu aj blog MV + Raul Rual, insa cred ca e valabil si nu vorbesc total aiurea), plus ca eu sunt sigur ca si BOR asa la nivel principial doreste sa se simta utila la ceva social, ca nu or fi toti chiar asa de adormiti pe acolo, (asta chiar nu cred), plus ca e sarcina de serviciu totusi in continuare, stiind ca serviciile sociale din Romania inca mai lasa destul de dorit, bugetul mic, familia mare, etc.

      Ștergere
    3. Mumtumesc!
      Sunt prea departe de unde asi vrea sa fiu. m-am rugat si-am aprins o lumanare. tot n-am fost chiar singura.

      Ștergere
  12. Sărbători luminoase, pline de speranţă şi voie bună!
    Să ai parte de un Iepuraş darnic ;)

    RăspundețiȘtergere
  13. Un Paste fericit!
    (http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2012/04/hristos-inviat.html)

    RăspundețiȘtergere
  14. cărțile sunt obiecte de cult (spun cu regret): stau grămezi prin camere și greu mă îndur să le donez, deși asta voi face. m-am atașat de cititul pe kindle. cel mai grav este că îmi place să scriu cărți, ba chiar să le și ilustrez... viața mea va fi un chin.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cand am plecat in decembrie anul recut de acasa, m-am gandit foarte serios ce carti sa iau cu mine. Mi se pare imposibil sa pleca fara o carte. Cand optiunile sunt prea multe, alegerile mele sunt neinspirate. Desigur, nu am luat ceea ce mi-ar fi trebuit. Aici deja am cumparat doua carti si ma infranez cu toata energia cand sunt in preajma standurilor cu carti. Nu-mi ramane decat sa le evit.
      Eu sunt de moda veche, imi place sa citesc o carte in pat, iar cand adorm sa o las langa...

      Dar, dupa cum am vazut, viata ta este deja un chin, deja te imparti intre kindl, scris si desenele/picturile tale.
      Cand va citesc pe unii ca voi, cum e Mosu, Rares, Vania si marii povestitori Dan V si Costel, ma simt ca o papadie printe trandafiri. Dar ...eu cu ale mele, voi cu ale voastre :) Nu facem acelasi lucru, totusi. (na! ca sa ma incurajez singura)

      Ștergere
    2. stai liniștită, glumeam. desenez din hobby, e total perpendicular cu ce fac profesional :D cât despre kindle, e foarte practic să citești în pat, pe canapea, pe balansoar, în avion, în elicopter (cred, nu am testat), într-un autobuz zgâlțâitor, la mare, la munte, iarna, vara. auăleu, unde l-am pus?!

      Ștergere
    3. Ana, telefonul meu are doua butoane :)) ma descurc greu sa citesc si pe laptop, deja am doua perechi de ochelari...ar trebui sa pun scris mare si sa rulez continuu paginile...nu e de mine, sunt expirata pentru astea.
      Dar recunosc,ai mai multe optiuni la formatul electronic.

      Ștergere
    4. mi-am găsit kindlie-ul: era sub una din perne :) nu vreau să te conving, nefiind agentă secretă Amazon.com, dar e foarte fain să citești de pe el! singura chestie care mă irită este că firma îmi controlează conținutul, prin serviciul de Cloud (tot ce îmi pun pe Yorick - numele kindle-ului meu - apare automat în baza lor de date, pe serverul lor. pe de altă parte e de ajutor: dacă îmi pierd cărțile, de exemplu le șterg din greșeală, ăia imediat: hop, uite, ia-le de la noi!) Yorick are nouă butoane, destul de intuitive. îl iubesc, zău așa :)

      Ștergere
    5. :)) de la jumatate m-ai pierdut.

      Ștergere
  15. HRISTOS A INVIAT!
    Paste Fericit si luminat impreuna cu cei dragi!

    RăspundețiȘtergere
  16. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  17. eram aproape sigur ca va urma replica „anonimului”...:))
    desi nu cred ca vrea sa se puna cu Rudolph, nu de alta, dar cuvantul e o arma periculoasa :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ei, este totusi blogul meu, chit ca Rudolph ocupa mult spatiu. :))
      Eu sunt cea care alege bataliile!

      Dar, chiar nu se merita.

      Ștergere
  18. Eu nu sunt impotriva comentatorilor anonimi. Ba chiar rationalizez ca cu cat sunt mai vagi in exprimare, cu atat imi creeaza mie anxietate (pt ca eu am probleme cu a tolera diverse ambiguitati si mereu cer clarificare), care la randul sau, ma poate teoretic ajuta sa devin mai imaginativ si posibil mai creativ in expresie in cuvinte despre diverse domenii, si asta ma poate ajuta la serviciul 2 !

    RăspundețiȘtergere
  19. Sorry ca m-am revarsat in halul asta sub acest post, dar era imposibil sa nu o fi facut-o sub un post despre depozite sau muzee de obiecte de fetish personal ! Stai sa vezi ce o sa se intample daca incepi sa scrii despre incaltaminte si alte accesorii utile de piele, (celalalt obiect de fetish pt mine), ca astea zau ca imi lipsesc in mod real la nivelul calitativ dezirabil in Norvegia !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta NU e o invitatie, zau, pt ca, asa la nivel teoretic, chiar incerc sa imi mentin cat de cat fetishurile sub control...dar sincer observ ca efectiv am luat-o razna cu cartile de cand nu gasesc pantofi calitativi direct pipaibili, gustabili, sau altfel senzorial admirabili in jur. Zau, mi-am facut fantezii sa imi iau vacanta in alta tara doar ca sa merg la un magazin sau mall cu pantofi ca lumea, dar pe urma chiar am stat sa imi fac ierarhie re ce tara merita sa ii dau eu bani in mod special pt asa ceva.

      Ștergere
    2. Nu pot sa scriu despre accesorii. Am cumparat aici doua curele, una ieftina dar frumoasa si care m-a tinut exact o saptamana. Desi era originala din China, i s-a desprins panza cu trandafiri in culori pastel si nu s emai lipeste cu nimic inapoi. zau ca era frumoasa.
      Mi-am luat alta, din piele, culoarea untului si cu imprimeuri cu flori necolorate. Nu e asa frumoasa cum e prima, dar imi tine pantalonii pe mine si nu arat rupta.

      Ștergere
    3. Despre pantofi....nu pot sa scriu despre cei de aici, sunt toti oribili si negrii. Abia astept sa merg acasa sa imi aduc altii. Am venit cu doua perechi de ghete. Mi-am luat o pereche de pantofi, dar doar pentru ca imi era cald in ghete. Sunt oribili, te rog, nu imi aduce aminte.

      Ștergere
  20. Hristos a inviat ! Sarbatori linistite!
    PS: cred ca este visul oricarui bibliotecar sa lucreze intr-o asemenea institutie !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Aici in orasul meu in Norvegia la biblioteca orasului lucreaza doar pensionari voluntari sau studenti part-time. LOL ! Nici nu imi pot imagina ca un bibliotecar profesionist adica cu studii reale de biblioteconomie, de Library Science, sa lucreze la o biblioteca oarecare de cartier, sau chiar de oras din asta de imprumutat carti ?! Poate asa pe timpul studentiei, sau daca poate e inainte de pensie sau are vreo boala care il face mai putin utilizabil in alte parti.

      Ștergere
  21. Ma bucur ca ai reusit sa prinzi esenta unei biblioteci, chiar daca n-ai gasit-o la tine in oras. Totusi eu, ca bibliotecara, iti spun ca si la noi s-au schimbat lucrurile. In Deva pana si Filialele, care sunt mici, au mobilier nou, si este frumos, sunt mese de lectura si calculatoare pentru internet gratuit. Cred ca totul depinde de oameni, de conducerea institutiilor si de inclinatia fiecaruia. Recent, eu am inceput si un blog pentru filiala mea, pentru cititorii mei si nu doar pentru ei, tocmai pentru ca sa fac "publicitate" acestei institutii de multe ori necunoscute. Cred ca depinde de noi toti sa schimbam ceva. Oricum, frumos scris! Mi-a placut articolul tau.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, si eu cred ca esti dintre acei oameni din categoria ~mai rar, foarte rar~.

      Felicitari! Munca frumoasa si cu satisfactii.

      Ștergere