Azi am avut o evaluare în vederea stabilirii nivelului meu de cunoștințe pentru un curs, așa că sunt iar la bibliotecă.
În același corp de clădire se află și colegiul cu pricina, ba mai mult, au aceeași intrare.
Fiind în drum spre aripa cu colegiu, în urma mea, venea o femeie in varstă, plângând.
O fracțiune de secundă m-am gândit să o întreb ce s-a întâmplat. Nimeni în jur nu a reacționat, iar eu am ales să merg mai departe.
Acasă eram în stare să mă opresc când vedeam un derutat în fața aparatului de taxat parcarea, iar acum am ales nepăsarea.
Cred că m-am acomodat în cel mai nefericit fel.
Sentimentul perfect descris la Vania.
Aaoleu ca n-am trecut pe aici de ceva vreme! Paste fericit!:D
RăspundețiȘtergereAm Pascut, in felul posibil. :)
ȘtergereTrecem unii pe la altii cand putem, nu-ti fa probleme.
In mod realist, esti pe teren nefamiliar, habar nu ai de posibilele resurse posibil utile locale, poate doar in afara de 112, deci nici daca te-ai fi oprit nu aveai cum sa o ajuti concret.
RăspundețiȘtergereSi daca a fost cazul sa sun? Nu voi sti niciodata.
ȘtergerePai ce daca te opreai si intrai in vorba cu acea persoana o intrebai daca are ganduri sa se omoare sau sa omoare pe altcineva, caz in care ai fi fost obligata sa chemi 112 ?! (Ca in alte cazuri de ce sa chemi 112 daca nu e cazuta la pamant, sau sangereaza, sau e total asa dezorientata de se da cu capul de ziduri ?)
ȘtergereMai clar, lumea care plange pe strada, asa in izolare, intr-un oras, are de obicei nevoie de altfel de resurse de ajutor decat un umar plin de simpatie pe care sa planga in continuare, plus ca in mod destul de realist exista sanse destul de bune, probabil peste 40 %, ca acea persoana sa se fi enervat pe tine daca te opreai sa o intrebi de ce plange, deci asta voiam sa zic ca tu nu aveai ce sa-i oferi posibil util, si de aia nici nu ai de ce sa iti faci probleme sau sa interpretezi din faptul ca nu s-a oprit nimeni altcineva faptul ca lumii sau "nimanui" "nu-i pasa". In general lumea pe strada se va opri daca exista unul singur care se opreste, un semnalizator dupa care sa se poata lua altii, dar in cazul asta descris de tine care nu era cu persoana cazuta la pamant din diverse motive sau sangerand vizibil, zau ca nu e cazul sa-ti faci probleme ca nu ai fost tu prima care sa se fi oprit.
RăspundețiȘtergereNu-i chiar asa. Odata la supermarket mi s-a facut putin rau, m-am prins de cap iar vanzatorul imediat m-a intrebat daca ma simt bine, chiar m-a indrumat spre farmacia din interior si chiar si-a data cu parerea ca am o indigestie, desi i-am zis ca ma inteapa la inima.
ȘtergereM-a urmarit din priviri daca merg la farmacie, cu coada ochiului il observam, asa ca m-am oprit, din politete. Am cerut ceva ovule vaginale pentru menopauza. Fata imi oferea intruna un lubrifiant si ma intreba daca am probleme cu partenerul. Eu ii tot explicam ca am o singura problema cu partenerul, ca nu e. In fine, a iesit o nebunie si am pierdut o jumatate de ora. Dar a fost amuzant.
Cateodata ma mir de mine, chiar ca sunt sarita de pe ax. :))
A existat si un experiment celebru, ce al Bunului Samaritean in care niste seminaristi care erau pusi sa se grabeasca sa ajunga la o Conferinta despre parabola Bunului Samaritean, fusesera asa de stresati sa nu cumva sa intarzie de la acea conferinta, (prin diverse manipulari de conditii de experiment ca metodologie), incat au ignorat total un caz clar de prim ajutor din fata ochilor lor pe o strada !
RăspundețiȘtergerePoate că Rudolph are dreptate, cine ştie ce-ţi spunea dacă te opreai. Nu toţi se poartă ca acasă la noi.
RăspundețiȘtergereAsta e, ”cine stie?”
ȘtergereNu e vorba de ce ar fi facut ea, ci de ceea ce n-am facut eu.
Numai sa ma nesimtesc nu vreau.
Distantele interpersonale din ce in ce mai mari sunt o caracteristica a societatii moderne.
RăspundețiȘtergereDa, civilizatia de slabeste, iar societatea moderna ne nesimteste.
Ștergeresi eu inclin sa-i dau dreptate lui Rudolph...
RăspundețiȘtergereincercand sa o ajuti in felul tau, poate ca ai fi pus-o in incurcatura...
Nici nu stiu daca trebuie mers pana la analiza ajutorul si ce fel de ajutor dai, cat ma intereseaza pe mine raspunsul la intrebarea mea interioara ”de ce nu m-am oprit?”. Am devenit deja ca ceilalti, sunt doar un punct dintr-o gramada?!
ȘtergerePai chiar ESTI un punct dintr-o gramada din anumite perspective ! Ce, tu nu ti-ai pus niciodata problema cum te vad altii ?
ȘtergereExperimente despre conformism,
http://www.cracked.com/article_16239_5-psychological-experiments-that-prove-humanity-doomed.html
Filmul Conformistul, (pe care nu stiu de ce eu personal mereu l-am confundat cu filmul Conversatia ! ala cu Gene Hackman...si mereu rade mama de mine de cate ori fac aceasta confuzie !),
http://www.youtube.com/watch?v=iCnw9-3KVV4
Uite, eu nu știu niciodată ce să spun când cineva plânge lângă mine. Adică pot să o iau în brațe (pe ea, pe persoană), pot să plâng cu ea, dar habar n-am ce să zic...Tu ce-i ziceai când erai acasă?
RăspundețiȘtergereCred ca e vorba de empatie. in primul rand felul cu care te apropii de el si il intrebi de ce plange, ce s-a intamplat? Se sime rau? Sa chemi ajutor? Poti sa suni pe cineva pentru ea?
ȘtergereDoar intrebari simple. Sunt tot felul de situatii pentru care plangi, uneori intrebarea pusa ”de ce plangi, ce s-a intamplat?” poate fi ca un pahar cu apa rece, te face sa te mai aduni.
Raspunsul poate fi ”nu e grav, imi revin, vreau s afiu singura”.
Problema pe acre o vad eu este ca nu ne oprim nici macar sa intrebam.
O mana pusa pe umarul persoanei (atingerea) poate ajuta. Nimeni nu cred ca se asteapta ca un strain sa-i rezolve problemele. In schimb, poate avea un mic sentiment de usurare, nu este invizibil, iar ceilalti nu sunt orbi. Unui strain care e om, ii pasa!
Asa cum m-a intrebat vanzatorul ala pe mine daca mi-este bine...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergereAm sters ca scrisesem ceva total confuz re ca poate nu e mereu bine, util sau poate chiar etic, (??), de a actiona in virtutea empatiei fata de un om...dar e inca confuz in capul meu, nu am argumente, nu am exemple bune, de aia am sters.
ȘtergereTotodata cred ca e bine a sti diferenta dintre Simpatie, (care e un fel de compasiune), si Empatie. Nu cred ca poti dezvolta empatie daca nu stii de loc despre ce e vorba astfel incat sa te poti pune in "locul acelei persoane", sa resimti semtimente recunoscut asemanatoare cu ale ei, (ca asta e empatia). Cea mai buna explicatie re diferenta dintre astea doua am gasit-o total intamplator pe pagina de wikipedia in lb Italiana dedicata Simpatiei, http://it.wikipedia.org/wiki/Simpatia#Simpatia_ed_empatia
Aoleu ! Re atingere, chiar voiam sa zic sa NU cumva sa atinga nimeni pe nimeni necunoscut pe strada in mod real ca poate fi cu adevarat periculos. Singurele posibile exceptii ar fi poate o persoana total inconstienta cazuta la pamant care poate fi scuturata sau altfel stimulata ca sa se vada ce fel de nivel de coma are, sau cazuri de Prim Ajutor.
ȘtergereA propos de Prim Ajutor, sper ca a remarcat toata lumea noile indicatii schimbate dupa 2010 re ca NU mai e ABC, (Airways, Breathing, Circulation), ci acum e CAB, (Circulation, Airways, Breathing) ! Respiratul gura la gura e pe ultimul loc ca importanta, (in afara de cazurile de inec), masajul cardiac e cel mai important pt ca duce sange la creier !
Mda, ai uitat de toti misionarii care si-au dedicat viata altora, ma indoiesc ca au facut-o din simpatie.
ȘtergereFaptele nu se pot imparti clar ca fiind albe sau negre.
Eu as zice ca, atunci cand cineva plange, exista doua tipuri de motivatii de a-l ajuta. Una e aceea din inima, iar glasul inimii e bine sa-l asculti. A doua motivatie e din educatie, caci suntem invatati ca asa e frumos sa facem, sa ajutam pe cei pe care-i putem ajuta, pentru a ne castiga un loc in Rai. Daca ar fi venit din inima, te-ai fi oprit. Insa eu cred ca nu a venit din inima, ci din educatie, asa ca n-ai pierdut nimic. Sau poate ti-ai pierdut inima? :)) Dar nu cred asta, ci doar ca persoana aceea plangea pentru sine, nu pentru a cere ajutor. Nu ti l-a cerut - nu l-ai acordat. Nu avea nici un rost sa-ti asumi problemele altora. Poate ca asa o fi pe acolo obiceiul, nimeni nu se uita in curtea vecinului, dar nici nu-i pasa de el.
RăspundețiȘtergereMno, scrisesem un mesaj si l-am pierdut.
Ștergereideea era ca ai punctat bine, imi pierd oare inima?
Impulsul totusi cred ca a venit din inima, caci educatia ne invata sa recunoastem si sa ne adaptam normelor grupului social caruia ne atasam.
In fine, stiu ca nu mai stiu nimic, doar ca am un semn de intrebare si voi fi atenta de acum incolo inspre ce ma indrept.
daca ai avut intentia sa intrebi, e doar prima etapa din acomodare.
RăspundețiȘtergereNu prea inteleg, ma indrept pe calea gresita?
Ștergerenu, esti pe drumul cel bun. doar ca pana la nepasare mai este. nu vei putea fi niciodata indiferenta.
ȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergereCauta o cale sa-mi scrii. Internet cafe in oras, la biblioteca etc. Altfel nu stiu cum. Fa-ti un cont nou si scrie-mi de acolo. sau implica pe altcineva care poate comunica.
ȘtergereNu cred ca ti-ai pierdut inima! Primul tau impuls a fost sa te opresti.
RăspundețiȘtergereProbabil (!?) ceva din atitudinea ei a spus subconstientului " treci mai departe - vrea sa fie singura "
:) Acest raspun chiar m-ar putea alina.
ȘtergereDar ce n-am facut, ramane nefacut. Trebuie sa raman cu capul pe umeri, cu un ochi in interior si altul inainte.
Buna,
RăspundețiȘtergereSunt Hana si reprezint Blogoteque.ro. Am descoperit recent blogul tau si mi-ar face placere sa iei si tu parte la proiectul nostru.
Blogoteque.ro a apãrut din plãcerea de a citi bloguri, din nevoia de a gasi cele mai noi si mai interesante articole si din dorinta de a promova blogosfera femininã româneascã.
Blogoteque.ro este un ziar de bloguri: adunã unele dintre cele mai interesante articole din blogosfera feminina si prezintã un fragment din ele pe site, citirea integului articol fiind posibila direct pe blogul original. Astfel cititoarelor le va fi usor sa aleagã ce doresc sã citeascã iar bloggeritele vor avea parte de si mai multi cititori si vizitatori pe paginile lor.
Te aștept cu drag să ne vizitezi.
Hana
Multumesc!
ȘtergereDomnule eu am stat destul de mult sa ma gandesc la chestia asta pe care o auzisem chiar si copil fiind pe vremea lui Ceausescu re ca cei din vest nu au "suflet" sau "inima" sau in general nu le pasa asa de mult ca pilotilor romani care sunt cei mai buni piloti din lume. Dar mi-am dat seama ca e DINCOLO de simpla propaganda re pilotii. Ca intr-adevare are o baza reala. In primul rand in tarile vestice in anii 60-70 s-au utilizat droguri ilicite in mod masiv, precis ca acest lucru a aplatizat niste creiere in mod cat se poate de real, deci a cauza apatie de masa, si chiar nesimtire senzoriala, oricum o gramada de deficite cognitive reale ca in demente. Totodata, in acest Vest salbatic lumea care avea accidente severe de masina sau de vase de sange care afectau creierul, sau alte boli de creier destul de grave care pot duce si ele la diverse grade de nesimtire si de indiferenta, aveau in mod real o sansa MULT mai buna de a SUPRAVIETUI decat ar fi supravietuit aceste persoane in Romania, fie pe vremea lui Ceasusescu, fie dupa ! Pai Vestul e plin de oameni cu tulburari neuropsihologice, cu creiere cu adevarat afectate la nivel cat se poate de concret, nu va dati seama ?! Si voi dadeati vina pe niste sarmani bolnavi. Imediat este ordin pt toata lumea, mai ales pt Mircea Vladut, sa inceapa sa dezvolte empatie pt vestici, pt ca ei sunt majoritar oameni real vulnerabili, suferinzi, si trebuie sa avem si sa aratam compasiune si intelegere fata de ei !
RăspundețiȘtergerecred ca asta e inevitabil; intr-un fel sau altul ne diluam in ceea ce ne inconjoara chiar daca vrem chiar daca nu vrem, iar diluarea asta nu e nici buna nici rea...
RăspundețiȘtergereAsa cum totalitatea punctelor definesc multimea, asa si indivizii definesc multimea din care fac parte.
ȘtergereCred ca raspunsul este hatisul de complicatii administrativo-birocratice in care cineva cu simt civic se baga singur. Dupa ce ai patit-o o data nu te mai bagi!
RăspundețiȘtergereDeci te acomodezi! Inca un pas!!
nepasarea zici? e periculoasa
ȘtergereSuna a ”facerea de bine...”, ca tot m-am apucat de vorbe din batrani.
ȘtergereE ULIMĂTOR SA VORBI MINUNAT DESPRE DR DAWN. Sunt Vanessa Canga. Am avut o uniune frumoasă cu soțul meu și am împărtășit fericire, căldură și dragoste adevărată. Am locuit împreună timp de 10 ani și am avut doi copii. În urmă cu câteva luni, am început să avem probleme nesfârșite și certuri constante. Casa era plină de nefericire și copiii mei plângeau mereu văzându-ne luptăm tot timpul. În cele din urmă, a plecat și a tăiat toate mijloacele pentru ca noi să comunicăm cu el. Am făcut tot ce am putut să-l recuperez din cauza cât de mult l-am iubit, dar fără rezultat. DR DAWN mi-a venit în ajutor când l-am contactat și mi-a dezvăluit că în spatele problemelor pe care le aveam se afla o femeie și mi-a promis că mă va ajuta, ceea ce a făcut când i-am urmat procedurile de lucru. Soțul meu s-a întors acasă la noi și am inventat lucruri. Trăim din nou fericiți împreună. DRAWN te poate ajuta și pe tine. contactați-l prin WhatsApp: +2349046229159
RăspundețiȘtergereE-mail: dawnacuna314@gmail.com
*Dacă vrei să te reîntâlnești cu soțul/soția ta.
*Dacă doriți să aveți o căsătorie/relație pașnică.
*Daca ai nevoie de vraja pentru a ramane insarcinata/a ramane insarcinata.
*Dacă doriți să tratați infertilitatea.
*Dacă doriți să vă răzbuni/reprimi proprietatea.
*Dacă vrei o vrajă de promovare.