Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

miercuri, 1 decembrie 2010

Decembrie!...1 Decembrie...!

Azi dimineaţă era nins, strat mic de zapadă. Apoi toată ziua  a plouat, ploaie rece, astfel că abia aşezata zăpadă de dimineaţă s-a transformat în gheaţă.
Copilu' bâzâie. Vrea în oraş, la Retragerea torţelor şi foc de artificii. N-am mai ieşit de ceva vreme spre seară, în plimbare.

Cum nu mă transpunea niciun sentiment şi cum aici lumea nu organizează nicio Revoluţie cum am aflat că se organizează în Timişoara, m-am gândit că tot am mâncat ceva mai mult la prânz (chiar şi mie îmi place cum gătesc :) ) şi o plimbare chiar nu mi-ar strica. În ciuda faptului că ploua, am purces spre centru. Cum nu ştiam ora exactă a paradei, dar ştiam traseul soldaţilor ce urmau să poarte torţele de la Primărie înspre platoul din centru, am verificat dacă sunt pregătiţi.
I-am văzut zgribuliţi sub streşini, drept urmare i-am zis lui Vladi să fim eficienţi şi să dăm o tură prin Leonardo să vedem de bocanci pentru iarnă, în loc să stăm aşteptând în ploaie.
Am alunecat spre Leonardo, între timp s-a făcut tot mai rece, astfel ploaia s-a transformat în gheaţă, iar trotuarele în patinoare. La ora fix am ajuns pe platoul din centru. O mână de români, cu exagerare să fi fost 150. 
Parada cu torţe a decurs în mod alert, soldaţii probabil cei mai zgribuliţi de ploaie. Platoul plin de gheaţă şi apă. Nu ne-am descurajat, ne-am prins în horă pe muzică de fanfară...Dar nu am apucat să facem un cerc că muzica a şi încetat.
Surpriză! Anul ăsta ne-au oferit artificii.
Frumos! Când văd artificii sunt ca un copil. Doar că mă jenez să urlu cum urlă ei, WOW! Îmi dau capul pe spate şi privesc cerul. Îmi place să cadă stele pe mine. Parcă nu mai aud lumea. Doar tunetul artificiilor trimise spre cer. Suntem numai eu şi stelele căzătoare. Colorate. Vladi mă trage uşor de mânecă. Îmi cobor privirea...îmi zâmbeşte. Ştiu că-i plac şi lui. 

Cum ce-i frumos durează fizic puţin, o luăm spre casă. Uzi. Ploaia ne însoţeşte. A fost...scurt. În drum spre casă tufele de tuia şi copacii par  ireal de strălucitori. Sunt îmbrăcaţi în gheaţă. 
În oraş e întuneric. Nu există feerie. 

Închei seara aici, cu ciocoladă caldă cu scorţişoară şi Caro Emerald (prin bunăvoinţa Speranţei, care mi-a scos-o în cale, eu neştiind cine cântă melodia ce-mi place şi mie).

7 comentarii:

  1. Ce frumos ! de ieri ma gandeam ca as vrea ca astazi sa ma duc si eu la parada .....dar asa de frig a fost afara ......si tousi am fost nevoita sa ies ....si am tras numai peripetzi .... am tras o cazatura zdravana , iar apoi am fost inconjurata de multa dragoste din partea unui rotweiler si a unui maidanez si doua pisici foarte curioase si daca nu m-au pupacit si mirosit ...... am venit eu acasa bocna ...da zau daca nu a meritat !!!

    RăspundețiȘtergere
  2. a picat cam rau frigul de 1 decembrie pentru defilari; a picat bine pentru cine n-a mai fost azi la servici si-a stat la caldurica…
    si Silvia?! ea n-a vrut la defilare?!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce bine ca te-a scos Copilu' din amorteala! Vezi? ratai ploaia de stele multicolore! draguta povestea ta! te pup Sophie

    RăspundețiȘtergere
  4. mada,
    Stii ce a fost uimitor? Dimineata spre serviciu am vazut pini cu acele invelite in gheata, tufe cu trandafiri imbracati in gheata...o mana de zapada batuta de ploaie care nu s-a topit intr-o zi si-o noapte...Ploaia s-a oprit abia spre ora 8.
    Asa cum am vazut pinii si trandafirii, chiar si eu am ocazia rar sa vad.

    mosu,
    eu ii tin isonul lui Neagu Djuvara, decembrie nu e anotimp potrivit pentru sarbatoare. Asta e un anotimp care te impinge in casa, nu te scoate...
    Sivia a fost la un concurs de dans in alt oras...asa se explica trio-ul stricat :)

    carmen,
    :) da, trebuie sa profit cat copiii mai vor sa iasa cu mine. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. În Timişoara facem Revoluţie şi-n funcţie de vreme...

    RăspundețiȘtergere
  6. Las' ca-i vreme buna la voi, e buna de-o Revolutie. Da' 'tatuca' s-o senilizat si-amu' zice ca-i zi de doliu.
    Ii ca soacra-mea, fa oricum, ca si-asa nu-i bine...!

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce atâta deranj pentru înc-o revolutie? Se banalizeaza. Mai bine-o rascoala mai mica.

    RăspundețiȘtergere