Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

sâmbătă, 1 ianuarie 2011

Bilancio sau ...Marea alegere

Ca fiecare, mi-am făcut şi eu bilanţul în ultima zi din an. Ar trebui să-mi amintesc dorinţa pusă la sfârşitul anului trecut pentru a aprecia realizarea. Cum nu mi-o mai amintesc, deduc destul de mulţumită că e o dorinţă împlinită. Cine mă poate contrazice?
Şi dacă am avut un atât de bun, arunc o privire la cum se construiesc dorinţele în viaţă, din fragedă pruncie.

"Marea alegere

În mod normal o alegere este greu de făcut, mai ales când este vorba de cea care îţi va schimba viaţa.
Însă există o excepţie când e să alegi dacă vrei să te duci să înveţi şi să ajungi un om mare, bogat şi cu mâncare pe masă sau să rămâi printre prieteni şi lângă familie, dar mai târziu să fii sărac ori să te descurci totuşi puţin şi să trăieşti într-o garsonieră, un om lipsit de cunoştinţe şi să fii de râsul lumii.
În concluzie, o astfel de alegere oricât de dureroasă ar fi nu este prea greu de făcut, asta dacă eşti conştient.

Trebuie avut totuşi grijă căci poţi avea succes financiar dar poţi fi bolnav sau nefericit. Cel mai bine este să fii un om cult, cu familie şi posibilitatea de a-ţi împlini toate nevoile nu neapărat şi dorinţele. Nu este rău să-ţi împlineşti dorinţele dar dacă reuşeşti să-ţi satisfaci toate nevoile este foarte bine.
Când eşti la facultate îţi este destul de greu având în vedere că eşti departe de familie şi de prieteni, dar cu maturitate vei trece peste asta cu timpul. Mai ales că prieteni poţi să-ţi faci oriunde şi oricând.

În concluzie alegerea mea este să plec în străinătate şi să învăţ ca să devin un om deştept cu o casă frumoasă, iar cel mai mult îmi doresc să fiu fericit alături de o nouă familie întemeiată."
(Copilu, 13 ani, compunere)

Nu reinventează roata şi nici nu ştie nimic de piramida lui Maslow. N-am corectat nimic, chiar dacă pe alocuri nu e cristalizată ideea sau nu e optimă exprimarea...mă gândesc că pe alţii îi apucă bătrâneţea şi tot în ceaţă rămân.Că acum are mai mult de o concluzie...de asemenea, seamănă bine cu modelul adulţilor.
Şi nici nu înţelege cu ce se mănâncă materia asta "dezvoltare personală".
Mai bag de seamă că am de corectat pe ici, pe colo, prin locuri esenţiale (în concepţii,percepţii), dar în mare e de bine şi amuzant.
Trebuie să-i spun cât de tare te poţi bucura de o garsonieră, mai ales dacă e proprietate personală şi că banii nu aduc fericirea, dar o întreţin şi nu e deloc greşit dacă îi ai, mai ales daca îi munceşti.


Să aveţi un an frumos cu dorinţe şi nevoi la îndemână, împlinite!

9 comentarii:

  1. Da, e bine sa fii om mare (cred cei mici). :) Insa el chiar are ganduri de om bine crescut. Sa-ti traiasca!
    La multi ani si... te pup in mod individual, ca sa se vada ca-i un gest hetero. :))

    RăspundețiȘtergere
  2. N-as vrea sa am acum 16 sau 18 sau 20 si ceva de ani, sa trebuiasca sa-mi aleg ce vreau sa fac in viata. Si mai ales cum! Scara valorilor nu numai ca a fost facuta harcea-parcea dar a ajuns surcele de foc. Ce conteaza in cele din urma?! Banii, tupeul, faima, bunul simt, munca, obrazul gros...?! Greu de spus... Noroc ca ca n-am 16 sau 18 sau 20 si ceva de ani si ca alegerea asta a trebuit s-o fac cu muuulti ani inainte! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. La multi ani Sophie! Noul An sa-ti aduca sanatate si vise împlinite!

    RăspundețiȘtergere
  4. drstoica,
    greu se dezvaluie acum la pubertate, trebuie sa prind compunerile. Iar eu il supraveghez doar la stiintele exacte.Multumesc, chiar e baiat bun, non-violent.

    (eh, parca stiu eu ce faci tu in rest...;)) )

    RăspundețiȘtergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Offff Doamne ! cu sigurantza va trebui sa imi faci si mie o lectie speciala despre dorintze si nevoi sau invers , ca pana acum cateva minute eu chiar nu am stiut ca exista asa ceva , am stiut ca exista una singura DORINTZA si asta are darul de a te face special , de a simti si tu ca poti face lucruri maretze , ca undeva pe pamantul asta poti sa contezi si tu pt cineva ca om , si nu in ultimul rand pt ceea ce esti si ceea ce iti doresti , stiu ca suna cam plastic dar eu asa cred! referitor la junior , ma uit si eu ca tampa la astia mici ce vin din urma , la adolescentzi si sincera sa fiu ma ingrozesc de catde inteligentzi pot fi , normal ca fara sa vreau fac comparatia cu mine si pot doar sa oftez in sinea mea , vorba lu maicamea > hranitzi cu chimicale si sunt inaltzi cat plopul ! Cu siguranta de anul acesta trebuie sa imi doresc si eu sa castig banii sau sa imi placa nush una din astea doua , eram la facultate pe la inceputul lunii decembrie si unul din profi se vaita ca are doar 300 de euro salariul , iar pe mine efectiv parka ma lovise in cap cineva cu maciuca si ma gandeam cum o fi sa castigi 300 de euro pe luna ??? oare cand are sa vina si vremea mea sa am si eu salariu de 300 de euro ??? bilanturi anuale nu am avut pana la aceasta varsta , poate ca e momentul sa o fac si eu .....
    PS > nu ma lua in seama sunt furioasa si intoarsa pe dos !

    RăspundețiȘtergere
  7. mosu,
    Dupa cum vezi, lumea se configureaza dupa orice fel de tipar, prin adaptare, nu neaparat adoptare. Eu tot cred ca ne vom intoarce la valorile adevarate, esentiale...Dincolo de bani si faima fiecare cauta aprecierea, iubirea, respectul. Si eu ma izbesc de problema asta prin copiii, nu ma pot eschiva. Ca parinte este greu, ii cresti pentru aceasta lume sau cu valori adevarate dar devin ciuca bataii?...mno, nu-i simplu. Ei prind totusi vremuri mai grele. Pe vremea noastra oranduiala era clara, durabila fara echivoc. Daca n-o ciupeai din familie, o vedeai la altii. Acu'...greu de gasit repere. Daca le gasesc numai in familie, nu se potrivesc cu exteriorul...stii tu ce e asta, sursa generatoare de conflict. Orice conflict mai mare dezechilibreaza si gata lumea de azi.

    RăspundețiȘtergere
  8. Carmen,
    sper ca ai petrecut bine trecerea dintre ani.

    RăspundețiȘtergere
  9. Mada,
    comparatiile nu aduc fericire si nici o imagine corecta. Corect este sa compari/cantaresti ce poti cu ce ai.
    (profu' ala probabil nici nu e tanar...iar comparativ cu alte tari 300 de euro e un salar de nimic. Normal ca e frustrat. Asa cum si ceilalti sunt nemultumiti de lefuri de 100, 150 de euro. Romania nu practica salarii din care sa poti traii firesc. Ma refer la majoritate, nu la exceptii.)

    RăspundețiȘtergere