Bunici de tot felul

Faptul că bătrânii preferă OTV-ul e deja binecunoscut. Observi fenomenul persuasiunii ca şi la cei care mint continuu şi după un timp ajung să-şi însuşească minciunile ca adevăruri. Cunosc o persoană care şi-a construit o astfel de viaţă imaginară încât îţi vinde gogoşi cu atâta seninătate de tu însăţi începi să ai îndoieli asupra propriei percepţii.

Probabil sunt bătrâni care trăiesc tumultul vieţii prin OTV. Te aştepţi ca aceşti pensionari să fie dintre cei plictisiţi, cu viaţă monotonă. Ei bine, din ce am observat eu, cei mai mulţi pensionari atraşi de OTV sunt dintre cei care ar putea fi protagonişti în unele emisiuni. Sunt atât de impresionaţi de can-can-urile de acolo încât au devenit dependenţi.

Mai trist este când viaţa le este "tulburată" de vizita nepoţilor şi te aştepţi ca lucrurile să evolueze în firescul normalităţii. Şi totuşi, vezi aceşti bunici certându-se pentru telecomandă cu nepoţii care vor să urmărească desene animate ori se plâng cât de schimbată le este viaţa pentru că nu au acces la OTV  timp de câteva ore/zile. Atracţa pentru dramoletă, can-can, scandal şi mahalagism este atât de puternică încât lipsa pentru câteva zile a televizorului îi face să intre în sevraj.

Alţi bunici, de fapt două bătrânele, ambele văduve, întâlnite azi (una 75 ani, cealaltă 78 ani) derulau filmul vieţii de zi cu zi. Una povestea cum merge în altă ţară unde are 4 copii, toţi cu familii, făcând naveta între cele două ţări, a doua bătrânică spunea că merge la un club de internet, merge la gimnastică, merge la înot, copiii mai vin pe la ea, nu vrea să le pretindă mai mult ştiind bine cât sunt de ocupaţi cu viaţa lor , dar  în general face totul  pentru a fi sănătoasă, să nu devină o povară pentru copiii.  

Un alt bătrân, vecin cândva, s-a întâlnit cu o altă vecină, care l-a întrebat amabilă ce mai face. Am auzit cel mai nostim răspuns:
-Doamnă dragă, eu fac tot ce vreau eu, dar mai întâi întreb soţia 'ce vreau eu?'.

...ce mai, de tot felul.