Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

vineri, 3 iunie 2011

Veronica s-a hotărât să se mărite

Mi-a răsărit Veronica în minte. Chiar şi acum, după câtiva ani, când mi-o amintesc, zâmbesc a uimire.
Cred că în aceste momente aş prefera să am talentul Moşului, a lui Vania sau a lui Rareş Petrişor (pe care îl plac tare mult şi n-am posibilitate să i-o spun) pentru a descrie spectacolul numit Veronica.

Cu ceva ani în urmă făceam un master în Sibiu. Acolo am cunoscut-o pe Veronica. Secretara Veronica.
Dacă ar fi să o descriu printr-un cuvânt ar trebui să recunosc că 'voluptate' a fost inventat pentru ea.
Zâmbea tot timpul. Era întotdeauna drăguţă. Nu se grăbea niciodată. Când ajungeam în Sibiu treceam în primul rând pe la ea, să îmi pună ştampilă, întreba cum am călătorit (făceam de 200 km până acolo) şi ne servea cu cafea. 
Da, da, Veronica a existat!
Genul de femeie crescută la ţară, dar cu influenţa urbanului. Avea din ambele în ea. Nu-mi puteam dezlipi ochii de pe ea. Păr frumos, lung, uşor ondulat natural, foarte bogat. Înaltă, dar foarte bine formată, cu carne pe ea. Ţâţe mari, ca nişte pepeni galbeni, grei. Atât de grei că sfârcurile nu se ghiceau. Nu am ştiut niciodată dacă purta sutien, la cât de răzleţi erau sânii în mişcare...Îmbrăcată decent, fără decolteu exagerat, fără fuste foarte scurte. Nu era o splendoare, nu pot să spun că era o frumuseţe, dar era ca mierea: dulce, colorată sublim, aromată, lipicioasă. Acel gen de femeie care place înclusiv femeilor. Îmaginaţi-vă cum o priveau bărbaţii.
Îmi amintesc de o conferinţă la Sibiu. Cu tot felul de nemţi care vorbeau, cu primarul Sibiului, Johannis, prefect şi alţi tipi plicitsitori (nu, Johannis, e un tip pe care îl asculţi cu plăcere, vorbeşte ca un neamţ, scurt şi la obiect).
Deci, pauza de cafea era singurul moment pe care îl aşteptam. Purtam la gât ecusoane cu lanţ. Îmi turnasem puţin  whisky ( nu, nu beau de obicei, uneori din disperare şi era, într-adevăr şi cafea) şi mă întrebam cum să mai rezist restul conferinţei...
Când a intrat în sală Veronica.
O priveam de la distanţă. Când păşea aerul se tulbura în jurul ei, totul era în mişcare, păr, privire, buze întinse într-un zâmbet ca un tatuaj pe faţa ei. Şeful ei, unul din şefii de acolo,  i-a întins un pahar.
Apoi a urmat acea mişcare, care mi s-a imprimat în creier, o vizualizez aşa cum am vazut-o, cu încetinitorul, dar parcă în continuă reluare.. Cu paharul în mâna dreaptă, şi-a scos lanţul de la gât cu mâna stângă, într-o apucare uşor smucită, de jos în sus, atingându-şi sânii, provocându-le o mişcare largă, aşa cum te joci şi loveşti în aer două baloane, care o iau razna, haotic...braţul a trecut peste faţă, pleoapele s-au închis pentru o secundă, zâmbetul nu a avut timp să se stingă, părul a fost cuprins de lanţul tras,  şi  l-adunat, într-o parte. După un timp, care a părut lung, zbaterile au încetat şi toate s-au ordonat, la loc.

Să vă mai spun că în timpul conferinţei Veronica s-a stercurat în sală întrebând şoptit, dacă mai vrea cineva ştampilă pe acte? Şi culmea , foarte mulţi au auzit-o. În câteva secunde prin uşa care se tot deschidea din cauza celor care ieşeau 'la fumat', pentru că deja aveau ştampile, o vedeam pe Veronica înconjurată de bărbaţii ieşiţi.

Apoi, totul s-a terminat. Veronica s-a măritat Nu era tristă, dar nu mai zâmbea. Nu ne mai făcea cafea. Avea părul strâns într-o coadă şi era grăbită. Nici sânii nu mai păreau ca pepenii, păreau încremeniţi, nici nu se mai observau deşi erau tot mari, iar strălucirea pălise.

Eu reiau 'filmul' cu scoaterea lanţului de la gât, văzut la conferinţă. 
Pentru asta iubesc bărbaţii femeile!

30 de comentarii:

  1. O metamorfoză a omului. Schimbare nedorită, dar venită.

    RăspundețiȘtergere
  2. :) nu de-asta le iubesc, de asta le fug ochii dupa ele...

    RăspundețiȘtergere
  3. abbibal,
    e ca in bancul ala 'am fost fericiti pana la 30 de ani, apoi ne-am casatorit' :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Cum spunea poetul: "ce e val ca valul trece..."

    RăspundețiȘtergere
  5. 2 batrane stau intr-un parc pe o banca si admira o mireasa care facea fotografii de nunta impreuna cu alesul inimiii ei.

    -Vai, ce frumoasa si fericita e mireasa!
    -Las-o sa se bucure si ea acuma ca de maine incepe o noua viata.

    RăspundețiȘtergere
  6. Am pus un i in plus din cauza emotiei. :))

    RăspundețiȘtergere
  7. Mircea,
    stii, mie imi pare rau, vorbesc serios cand spun ca nu-mi puteam lua ochii de la ea...ma fascina. Poate si pentru ca era tot ce nu eram eu.
    Ma rog, am si eu parti bune, de exemplu sunt mult mai desteapta decat ea :)) . Nu ca m-ar fi ajutat asta cu ceva ...;))

    RăspundețiȘtergere
  8. Cristi,
    acum serios, tie ti-a placut de Veronica? Sunt sigura ca ai intalnit si tu macar o data, o Veronica...

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu. Nu cred ca era ceva ce nu erai tu. Ceea ce ai vazut in ea exista si in tine, dar probabil ca nu s-a manifestat. Daca nu ai acel ceva in tine, nu poti sa-l apeciezi cu adevarat cand il vezi la altul.
    Foarte frumos scris. Foarte. Ma faci sa fiu nostalgic, sa-mi doresc sa fi cunoscut niste "Veronici".

    RăspundețiȘtergere
  10. C.L.M.,
    nu, nu poti fi de acord cu el, pentru ca el priveste in trecut, iar tu privesti in viitor. Numai unul dintre voi, stie. Celalat poate inca sa spere ca nu va fi asa :)

    RăspundețiȘtergere
  11. Mircea,
    multumesc frumos pentru intelegerea 'Veronicai'. Hmmmm, sa fi fost barbat si mie mi-ar fi placut sa o intalnesc.
    In rest, nu stiu, nu toate putem sa tulburam aerul in jurul nostru. Chiar daca ne-am fi dorit.

    RăspundețiȘtergere
  12. eu mereu am zis ca unele flori nu trebuie culese...

    RăspundețiȘtergere
  13. dar cine se poate abtine sa nu doreasca o floare, doar a lui? In plus, floarea cauta si ea un ghiveci, vrea sa faca pui...etc

    RăspundețiȘtergere
  14. Ba, si eu cred ca Abbilbal are dreptate. Vine o vreme a schimbarii. De statut, de fizic etc. Afara de cafele si zâmbete si secretareala, stii tu ce mai facea ea atunci când era vesela? Acum nu mai face.

    RăspundețiȘtergere
  15. Eu nu am zis deloc ca Abbibal nu are dreptate, dimpotriva, am zis ca el STIE. :) CLM trebuie inca sa spere, sa spere ca schimbarea prin casatorie ii va spori stralucirea, nu sterge zambetul chiar tuturor femeilor. Pnetru ca asta ar trebui sa aduca orice casatorie, un plus de stralucire care sa vina din interior, iar daca deja ai una , atunci sa o sporeasca. Nu vreau sa spun niciunei tinere bancul acela in care doua prietene se reintalnesc dupa ce una dintre ele s-a casatorit. Si o intreaba "draga mea,acum ca te-ai casatorit, cum e viata sexuala?", iar raspunsul a fost "nu-i mai bine, da'i mai rar."

    Si tu stii, nu te contrazic. Ca mie nici un sef nu mi-a intins un pahar cu ceva cand am intrat intr-o incapere, fie ea si bar.

    RăspundețiȘtergere
  16. m-a prins povestea ta...:)
    ai scris frumos Cleo...atat de "vizual" e ce ai scris incat am impresia ca am urmarit un scurt filmulet...
    da...Veronica s-a transformat sau a fost transformata de catre alesul ei...
    stii ce am observat?dupa casatorie atat barbatii cat si femeile incearca sa-si schimbe partenerul...sa-l incadreze in tiparul lui "asa e bine si frumos" personal...eu nu pot sa inteleg lucrul asta....
    cand te-ai indragostit de acea persoana ai facut-o tocmai pentru ca era asa si nu pentru a deveni altceva...
    greu suntem de multumit noi oamenii :)

    RăspundețiȘtergere
  17. veronica si-a vandut sarmul:))) a fost cumparat :))) la primul impas care nu o sa ii convinga in acel mariaj o sa si-l scoata din nou:)))putin mai uzat si fara antrenament dar este ca mersul pe bicicleta asta nu se uita :)) si da de acord cu tine cred asta place dar nu numai barbatilor :) si noua femeilor asta ne place, acel altceva :)) veselia :)) etc etc:)) au cei din formatia travka un vers:) nu te vreau materna plangacioasa:)))si eu personal nu suport oamenii care se plang mereu si mai ales cei care chiar nu au de ce sa o faca dar o fac din inertie :))da cica bine :)))scz draga prietena daca am sarit calul cu veronica cu tot:)))))))

    RăspundețiȘtergere
  18. aaaa P.S:)
    te contrazic toate femeile putem sa facem valuri in jururl nostru nu exista sa nu poti face :):)))))si ai si tu ce are ea si mult mai mult doar ca nu exploatezi asta :)

    RăspundețiȘtergere
  19. Raul,
    nu inteleg exact la care aspect te referi, banuiesc, dar inseamna sa merg pe ghicite.
    Daca te referi la raspunsul meu pt comentariul tau, as zice ca cel c are doreste spera sa fie o floare vesnica, doar ca uita sa o ude. Floarea, in schimb, as zice ca ascuta chemarea naturii. :)
    Sa-mi spui mai precis la ce te-ai referit.

    RăspundețiȘtergere
  20. pandhora,
    cred ca incep sa schimbe unii la altii acele parti care nu le plac, apoi ajung sa nu le mai placa persoana in ansamblu, sau persoana sa nu se mai placa pe sine.
    Sau, pur si simplu inceteaza sa mai primeasca ceea ce a primit pana atunci, cum e la Veronica, atentia celorlalti, respectiv, interdictia de a accepta atentia celorlalti.

    RăspundețiȘtergere
  21. Aniko,
    exercitiul flirtului, al comunicarii 'altfel' cu sexul opus, daca nu e exersat, iar lumea nu e obisnuita cu el, atunci cand il scoti la iveala...e ca si cum e sa o imbraci pe Lady Gaga in sarafan si s-o trimiti sa lucreza la primarie.

    pentru al doilea coment, as zice ca-mi esti prietena, tu tii cu mine, dar...tocmai de asta esti subiectiva :))

    RăspundețiȘtergere
  22. da, la comentariul tau m-am referit. da, asa suntem construiti, sa urmarim anumite fagasuri, ca sa curgem dupa legile naturii.

    RăspundețiȘtergere
  23. Ai scris atat de frumos, incat dupa ce-am citit, am plecat dupa paine si am ajuns cautand Veronici din priviri. :)
    Da, am cunoscut-o pe Veronica. De vreo cateva ori. Eu promit sa nu-i fur niciodata zambetul de pe buze daca oi lua-o vreodata de nevasta! :)

    RăspundețiȘtergere
  24. Raul,
    Femeile vor finalitate, ele stiu ca atunci cand ceva incepe, trebuie sa se si termine. Daca stau prea mult intr-o relatie, vor casatorie, apoi vor copii. Abia atunci se implinesc cu adevarat.
    Barbatii finalizeaza in relatie, numai de teama de a nu pierde femeia :))

    RăspundețiȘtergere
  25. drstoica,
    pai, vigilenta! multi sunt cu ochii pe ele, cele bune sunt luate repede.
    Vezi bine, altii, odata ce le-au prins, le vor numai pentru ei.
    Neshte egoishti...

    RăspundețiȘtergere
  26. Mulțumesc pentru compliment și simpatie. Nu cred că le merit, așa, la o mai atentă privire :) Spor la scris.

    RăspundețiȘtergere
  27. :) Pai, sa ramana alegerea mea atunci, pe cine admir.
    Imi dau seama si eu cate mai pot si am de invatat, iar cei mai buni, raman si cei mai modesti.

    Deci, e cu mare placere!

    RăspundețiȘtergere