...când abia învăţam a vorbi...
Duminica orbului
Stă ca de fiecare dată în colţul lui,
În colţul bisericii.
Cu băţul alb proptit de el-singurul tovarăş de încredere.
Azi e ziua lui ! E îmbrăcat cu singurul său costum.
De mareşal... primit de pomană.
Azi e Duminica orbului...Stă nemişcat,
Parcă absent la tot ce aude în jur.
Azi e Duminica Lui şi va avea de lucru.
Se va ruga pentru toţi cei care
Orbiţi de lumină
Şi-au greşit ţinta, şi-au greşit drumul.
Şi va trebui să se roage pentru toţi,
El, omul cu ochelari de cal.
Trimis al Domnului, el omul nopţii negre
În întunericul lui a gasit lumina.
Numai el dintre noi toţi se poate ruga
Pentru mântuirea greşelilor noastre.
Doamne, ţine-l! A rămas singura legătură cu Tine.
Am să merg şi eu şi am să-i dau un galben...
Roagă-te orbule şi pentru mine!
Sunt un om care-şi caută jumătatea
Ajută-mă orbule...
Azi e Duminica orbului.
Azi se va ruga pentru noi toţi.
Câţi "galbeni" va strânge orbul meu azi...!
:)
Este atat de frumos ceea ce ai scri tu aici...
RăspundețiȘtergereSi crede-ma, nu trebuie sa fiu indulgenta.
Chiar ieri ma gandeam la "galbenul" dorintei...
De fiecare data cand vad o fantana cu banuti, hipnotizata parca, imi scotocesc buzunarele...
Frumos este ca, de fiecare data gasesc un banut si zambesc ca un copil, incantat ca dorinta lui va fi indeplinita. De parca singura conditie este sa aiba banutul acela. La fel si eu, nu mai departe de ieri...Am stat cu banutul in aer desi dorinta mea cea mai mare o stiam pentru ca ma rog pentru ea in fiecare zi. Vroiam sa il incarc parca cu toata puterea mea si sa il fac sa se preschimbe pe loc in ceea ce imi doream.
Erau acolo o multime de banuti asteptandu-si sorocul. Cate sperante si visuri acolo...Pentru ca fiecare om care strange in pumn banutul, inchide ochii si isi repeta dorinta, il arunca in apa limpede si pleaca zambind. Si asteapta.
Este magie sau ...destin?! Niciodata nu vom stii. Dar vom stii ca, daca ne dorim cu adevarat ceva, atunci Cineva alege banutul nostru si il atinge cu bagheta Lui...
Ma inchin in fata orbului, cu tot cu ochelarii mei de soare rozalii.
RăspundețiȘtergereE trendy sa-ti doresti ca doar tu sa primesti.
Doamne, cati asa se imbolnavesc?
Dorinta e ca o ciocolata, odata ce-ai savurat-o vrei mai mult, chiar ajungi sa te indopi pana la refuz, sa faci diabet chiar, ca mai apoi lacom sa-ti zici "mi-am trait viata".
Dar nu tii cont de faptul ca faci carii, care netratae pot duce la complicatii mai mari si chiar poti ramane ranit pe viata...
Dar ce frumos e sa daruiesti astfel implinind dorinta altcuiva si vazandu-l cum prinde aripi.:)