Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

marți, 23 august 2011

Comentariu la Dulceata lui Costel

Sunt anumiti bloggeri care ma provoaca tare prin postarile lor. Existenta lor nu face decat sa-mi aminteasca/dovedeasca nivelul spre maxim al slabiciunii mele. Deci, nu ma pot abtine sa nu comentez, ba mai mult o fac si al naibii de mult cantitativ. Acest lucru ma foarte exaspereaza. Adica, nu ma pot controla? Ma ia gura pe dinainte si-i umplu omului spatiul. De cele mai multe ori dau si trimitere inainte sa vizualizez, apoi rosesc in fata calculatorului.
Eu si doctoru'...(nu Stoica)

Costel este unul dintre povestitorii care imi plac. Cand povesteste el, brusc imi ies de la naftalina intamplari din viata mea.
Intamplarile lui, imi amintesc mereu de alte intamplari. Cu sau fara legatura directa, dar cu oarecare legatura.

Eram la inceputul casniciei, soacra mea este cunoscuta in oras ca fiind un 'capitan terorist', de altfel, cand imi anuntam casatoria prima intrebare era:'da stii cine va fi soacra ta?'.
Nu stiu cum se facea ca desi aveam banii mei, mereu eram incurcata de intrebarile soacrei privind cheltuielile. Intr-una din zile mi-am luat o haina de toamna, ceva mai scumpa. Imi intreb sotul ce sa spun, cat a costat haina, ca vine madam capitan in vizita. :)
El se revolta de intrebarea mea, adica cum, sunt banii mei, ce dau eu socoteala, sa spun exact cat a costat. 
Sa vezi, zmeii de noi.

Soseste madam capitan, indata observa haina si ma intreaba cat a costat. Sa ziceam ca a fost 500 (ca nu mai stiu de acum douaj-de ani). Exact, dar exact in acelasi timp, eu spun ca m-a costat 400, iar zmeul-zmeilor zice 300...' ca la Mageanu era mai scump'.

In legatura cu posibilele fustite sunatoare la aparatul telefon, am stabilit: daca se intampla, eu platesc renta viagera fustitei, cu conditia ca marfa preluata sa nu fie returnata! 
Si dupa atatia ani, cine sa-si mai bata capul?

(era prea mult sa scriu asta la tine, Costel, nu-i asa? :)) )

21 de comentarii:

  1. Chiar aici este frumuseţea blogosferei. Lucrul acesta mi se întâmplă şi mie...

    RăspundețiȘtergere
  2. ooooo, eu de la inceput am zis ca-mi place mai mult in vizita, abia de ma mai adun 'acasa'.
    oricum, in ultima vreme m-a mai 'salvat' aglomeratia de prin casa, du-te/vino si nu am mai avut timp de blog, nici putere, mai apoi nici chef. Asta e, nimic nu e liniar ca in geometrie.

    RăspundețiȘtergere
  3. Da' eu nu am inteles finalul povestii.

    RăspundețiȘtergere
  4. Daca tu ai zis 400 iar sotul 300, inseamna ca capitanul soacra a banuit ca ascunzi bani fata de sot! :))
    Mai bine era invers, cred.

    RăspundețiȘtergere
  5. minoki,
    avea Costel, in povestea lui, o intamplare cu un tip ce spusese o alta suma partenerei, iar partea a doua a povestii era o referire la faptul ca ii sunase telefonul tipului, iar el s-a retras pentru a vorbi la telefon, motivand ca nu se aude bine...si era o aluzie acolo la faptul ca e posibil sa fi sunat o fustita :) Ei, de aici, mi-am amintit cum glumeam eu cu sotul meu (dar nu sunt sigura ca lui ii place gluma asta). Ca daca si-ar gasi el o fustita, eu i-as plati ei renta viagera cu conditia sa-l 'preia' definitiv, in gluma ideea e: 'scapa-ma fustita de el, ca te-oi plati pentru asta'. :)) Da....suna cam urat, cred ca nu-i place gluma asta sotului...dar stii ce simpatic stiu sa o spun? Atunci suna mai bine, nu atat de aspru.
    of, of, mai, mai...:))

    RăspundețiȘtergere
  6. Mircea V,
    acum, retrospectiv, inteleg mai bine totul...ea era obisnuita sa controleze totul in familia ei, sotul meu fiind primul dintre cei trei copiii, care s-a casatorit. A transferat obiceiul asupra familiei noastre.
    Ea fiind foarte obisnuita sa faca economii la sange, nu cheltuia pentru ea mai nimic, totul era pentru ceilalti, asa ca ii era greu de conceput ca ea nu-si permite sa dea atatia bani pe o haina cand poti sa faci atatea alte lucruri cu suma respectiva, iar eu...adica cum?
    Cum eu eram cu totul alta persoana atunci, in sensul ca eram o blanda, bleaga de blanda, nu voiam sa ma cert, voiam sa evit un conflict din fasa. Stiam ca 'risipa' mea de bani o va da peste cap. Bine, nu era nici cea mai scumpa haina, sa nu intelegi gresit, sunt un om calculat, dar as fi gasit si ceva mai ieftin.
    Ideea este ca sotul meu, pana la urma, a vrut si mai mult sa evite discutiile desi mare viteaz se dadea cand ea nu a fost de fata.
    Sigur, de atunci multe s-au schimbat!
    Pe mine ma amuza si acum, dintr-o data s-a auzit un 400 si un 300, soacra ne-a privit, a stiut ca mintim, a fost un moment de liniste apasatoare, apoi am inceput o alta discutie si s-a pus punct asupra pretului.

    RăspundețiȘtergere
  7. Dar, niciun link către Costel!...

    RăspundețiȘtergere
  8. Ei, cum? Daca te pozitionezi pe numele lui, ai sa observi si link-ul, executat corect. :)

    RăspundețiȘtergere
  9. (era prea mult sa scriu asta la tine, Costel, nu-i asa? :)) )

    Tocmai am receptionat un comentariu lung si interesant la Before Zora, de la Rudolf Aspirant; aproape cit blogul.

    La petrecerea respectiva respectiva ne-am facut de cacao. Mark a pregatit niste pop-corn pentru copii in conuri de hirtie. Copiii, vreo 10, 15 au inconjurat-o pe Zora si m-au intrebat daca pot sa-i dea pop-corn. Am aprobat si Zora a mincat tot; care tinea conul mai jos, il smulgea, parca ar fi fost gaina. :))

    RăspundețiȘtergere
  10. Uups, am inceput sa ma bilbii (2 x respectiva).
    Eu cunosc o familie din Oradea care financiar functiona pe principiul: banii doar intra. :))

    RăspundețiȘtergere
  11. Cunosc genul asta de persoane care vor sa controleze totul, faza este ca intotdeauna ceilalti vor incerca sa scape acestui control, chiar si printr-o mica minciuna

    RăspundețiȘtergere
  12. Da, am găsit linkul. Pe blogspot, nu prea iese-n evidenţă...

    RăspundețiȘtergere
  13. complicat cu soacrele; a mea nu intreba, prefera sa nu stie :)

    RăspundețiȘtergere
  14. Niciodataa nu trebuie sa lasi alte persoane sa se bage in relatia si viata voastra. Eu i-as fi zis:
    -Nu conteaza.
    si daca ar fi insistat i-as fi raspuns:
    Dar cat a costat haina dumitale?
    Dar pantofii?
    Dar paltonul?
    Devin deranjanta cu aceste intrebari? Imi pare rau.

    RăspundețiȘtergere
  15. Costel,
    pe cuvant de onoare ca am citit de trei ori sa inteleg de ce ai scris de balbaiala (2 x respectiva), abia apoi am observat-o :))...sunt catastrofa! Sunt atat de obisnuita cu balbele mele incat citesc corect orice...
    ...nici comentariul de la Before Zora nu-l observasem, insa exact acolo am tintit cand am zis "io si doctoru'" , intr-adevar un tip interesant!
    Incepusem sa scriu comentariul la tine, de aia e fara diacritice textul...si m-am oprit la timp cu trimiterea.Ar fi fost mult. Dar daca se va mai intampla, sa ma intelegi.

    Ei, stiu si eu niste exemple cu cat si pe unde intra banii, da' nu e de zis aici. :)

    RăspundețiȘtergere
  16. Mircea,
    asa-i, se vor eschiva intr-un fel sau altul. Bineinteles ca s-au schimbat lucrurile de atunci. Acum sunt orice, numai bleaga blanda/blanda bleaga, nu. Crede-ma! :)
    Vezi cum te calesc ceilalti?

    RăspundețiȘtergere
  17. Vania,
    adevarul este ca atunci cand am schimbat fundalul am umblat pe la niste optiuni si nu sunt sigura ca nu e vina mea pentru lipsa de vizibilitate la link, insa...imi ia o zi sa gasesc pe unde am 'motrosit' atunci, n-as sti sa fac la loc fara un consum mare de timp.

    RăspundețiȘtergere
  18. Sophie,
    de cand l-am nascut pe Vladi al meu, am inteles soacrele. Cand avea el un an, deja spuneam ca nu-mi place de nora mea. :))
    Sper, totusi, sa nu innebunesc, cand o fi sa fie.
    Sa stii ca eu il invat pe flacau, ca sotia trebuie sa fie prima femeie din viata lui, iar mie sa-mi dea din cand in cand un telefon si sa-mi trimita copiii pe cap. :)

    RăspundețiȘtergere
  19. Roxandrei,
    :)) cand scriu aici pe blog, o fac in mod constient, asa ca fiecare e liber sa scrie ce-i trece prin minte.

    pai...asta cu bagatu' s-a intamplat tare demult, multe s-au schimbat de atunci. Dar, iti garantez ca oricare din rasunsurile tale ar fi fost un raspuns gresit, care ar fi agravat situatia, atunci.
    Acum intrebarile mi se pun dupa ce mi s-a studiat starea si dispozitia :) si stiu sa dau raspunsuri numai cu o privire.
    Urasc cearta! Si cunosc 'tz' modalitati de a o evita, stopa sau atenua.
    (desi, DW crede cu sarguinta exact contrariul, dar cei care ma cunosc intr-adevar, stiu ca e asa ;) )

    Bine ai venit pe blogul meu! si niciodata sa nu te feresti sa scrii tot ce crezi.

    RăspundețiȘtergere
  20. C.L.M.,
    niste scorpii! ai sa vezi tu :))

    RăspundețiȘtergere