Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

luni, 1 august 2011

Ce mai spun copiii

Eu sunt dintre aceia care de la muncă multă devin mai energici şi mai veseli. Aşa că nu povestesc astăzi despre mamele care-şi bat copiii în stradă. Mame de mame, te uiţi la ele şi sunt scoase din cutie, elegante. Fără copil şi întâmplarea cu el, îi acorzi din start mult credit. Rămâne pe altă dată. Am muncit, sunt veselă.
În fine.
O dăm pe amintiri.
În şcoala generală aveam o prietenă, K. Mergeam pe la ea, acasă. Fiind mai mici aveam ore mai puţine decât sora ei, E, care era la liceu.
Pe vremea aia nu înţelegeam prea bine de ce, după ce intram în casă, dintr-o cameră se auzeau zgomote  ca atunci când închizi un pat şi mişcări precipitate, iar K. se grăbea grozav să mă împingă în camera ei. După o vreme apărea în uşă sora mai mare, E, şi ne întreba ce mai facem. Făceam bine. Acum mă gândesc că i-am tras nişte şocuri grozave cu vizitele noastre pe neaşteptate. Oricum, ne uitam în sus la ea. Era de la liceu. Era suficient pentru început de admiraţie.

O mai ştiţi pe Larisa ? A venit în vizită la Vladi (mi-edor de el şi trebuie să povestesc ca să mă mai ostoiesc).
Când vin prietenele lui Vladi, ştim. Parfumurile sunt răvăşite, cutia cu biju, la fel.
Au trecut şi pe la sertarele Silviei. Ca o domnişoară adevărată în devenire , Larisa s-a uitat la oje. Îi place una dintre oje teribil.
Vladi o invită să o ia şi să-şi facă unghiile.
Ea e temătoare...dacă vine Silvia şi o prinde, dacă se supăra Silvia, dacă, dacă...
O convinge Vladi şi trec în balcon, la soare. Larisa îşi face unghiile cu ojă, el trăncăne din gură.
Şi apare Silvia.
Fata înţepeneşte. Silvia îşi vede de treabă, doar îi salută. Din bucătărie se aud discuţiile din balcon.
- Sigur nu se supără Silvia? îi întreabă Larisa pe Vladi, în şoaptă.
- Stai liniştită, nu se supără. Acum îi place de tine, înainte nu te suporta. De când mi-ai rupt patul la ziua mea. Vladi, de colo...
- Poftiiiim? Ceee? sare Larisa speriată, în şoc, de parcă nu a auzit bine? Ce pat? Când?
- Păi, cu ani în urmă, la ziua mea, aţi sărit mai multe fete în patul meu şi l-aţi rupt...continuă Vladii cu 'mucii în fasole'.
Larisa a muţit complet.

Silvia  se întreabă ce ar putea să-l aducă vreodată pe Vladi pe 'calea cea buna' ...continuă să mănânce.
Larisa cu Vladi sunt în continuare prieteni. Merge cu ea la biserica reformată, unde slujba se ţine în limba maghiară şi niciunul din ei nu înţelege nimic. Dar prăjiturile servite la sfârşitul slijbei, sunt bune.



19 comentarii:

  1. Vladi tatoneaza, vrea sa vada reactiile la o adica...

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa se leaga prieteniile durabile,vezi? :) Buna dimineata!

    RăspundețiȘtergere
  3. Povesteşti foarte frumos, vezi? Să nu mai spui că nu te pricepi la nimic!... :))

    RăspundețiȘtergere
  4. esti o mamica fericita, ai doi copii superbi!

    RăspundețiȘtergere
  5. Dan,
    slava ca tatonaza tot mai putin, pentru ca am transpirat deseori langa el, inca din momentul in care a inceput sa vorbeasca in silabe. Era obisnuit sa-l culc eu seara, iar daca intamplarea facea sa am musafiri ma mai lungeam si eu. Asa ca Vladi, la ora H, venea in camera cu pantofii musafirilor, ii punea in brate si zicea : 'acasa...nani' :)) Niciodata nu am sa pot sa inteleg cum stia a cui sunt pantofii, nu gresea niciodata.

    RăspundețiȘtergere
  6. lunapatrata,
    durabile nu stiu, dar cu nabadai in mod sigur.

    RăspundețiȘtergere
  7. Mircea F,
    nu vreau sa ma gandesc la ce face in timpul slujbei, n-are decat preotul sa se descurce...totusi! a fost deja de mai multe ori, se pare ca sta si indura stoic.

    RăspundețiȘtergere
  8. Max Peter,
    :) sper ca nu ti-am provocat compasiune. Ma mai autopersiflez eu, dar doar de dragul amorului...sunt plina de talente...unul ar fi ca ma pricep tare bine la oameni.
    Si mai am...dar ce sa zic, sunt o modesta. :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Iulisa,
    Multumesc, esti foarte amabila.

    RăspundețiȘtergere
  10. Carmen,
    asa e. Unul inger, altul 'demon'. Dar tare imi plac amandoi.

    RăspundețiȘtergere
  11. Cristi,
    :) eu n-as sta intr-un loc unde nu pricep nimic nici pentru prajiturele. Cred ca si compania are importanta ei.

    RăspundețiȘtergere
  12. ce nu face omul pentru prajiturele;)) eu ii promiteam bunicii ca spal eu tot numai sa imi faca prajitura alba ca zapada sau clatite:)) era o negociere la sange:))

    RăspundețiȘtergere
  13. :)nimic mai mult.

    Si mie-mi plac bisericile reformate,numai ca eu chiar inteleg ce spune slujba,in felul meu,iar la noi nu se dau prajituri:)

    RăspundețiȘtergere
  14. Avon,
    lui Vladi ii plac tare...noroc ca isi face singur cateceva...clatite, budinca, gris cu lapte...

    RăspundețiȘtergere
  15. Angi,
    nu stiu cum e la reformati, tot ca tine ,eu merg la catolici, si eu inteleg si e ok...dar n-as sta unde nu inteleg.

    RăspundețiȘtergere
  16. mmm:D si eu sunt o pofticioasa:D numai cand ai scris de clatite, gris cu lapte:D orez/taitei cu lapte imi ploua in gura;))

    RăspundețiȘtergere