Daca dragoste nu e...nu-i nimic.

marți, 5 aprilie 2011

Mărunţişuri

Dacă o blondă dezordonată conduce un jeep, iar la o privire atentă se dovedeşte a nu fi Britney Spears după o noapte în club, de la ce să fie numărul de la maşină 22-HR-VIP? De la viperă?

Unele lucruri nu se schimbă niciodată. Din nou nu am nimerit intrarea în BCR. Merg pe-acolo relativ des.

M-am întâlnit, după vreo 3 ani, cu domnul K. Mă întreabă la fel, ca acum 10 ani: ' Ce mai face doamna nu numai cu nume frumos?'. I-am proupus să ne vedem zilnic cu condiţia să mă întrebe la fel. A! Nici eu nu am făcut referire la faptul că de când nu ne-am văzut s-a pensionat. Am simţit că nu trebuie să spun asta.

Cineva merge lângă mine, resemnată: 'Laci bacsi  avea dreptate când spunea că toţi bărbaţii sunt la fel, doar umbra lor diferă.'

Altcineva mă sună şi-şi declară neputinţa. O văd zilnic, păcat de apel.

De fiecare dată când urc scări, fie şi un etaj, sunt recunoscătoare că pot.

Cred că altruismul ţine de starea generală de bine. Şi nici în suferinţă nu se mai unesc oamenii. O mulţime de singurătăţi.



10 comentarii:

  1. Tocmai ca la suferinta ar trebui sa se uneasca oamenii, dar din pacate societatea noastra actuala lasa mult de dorit.

    RăspundețiȘtergere
  2. Cristi,
    societatea e formata din noi, oamenii, si ne dezamageste, pe noi, oeamnii.
    Unde e scurtcircuitul?

    RăspundețiȘtergere
  3. Exista niste speculatii perfect acceptabile care demonstreaza ca egoismul e normal si altruismul nu.

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, suntem in stare de orice ca sa ne justificam nepasarea :) Iar singuratatea umple spitalele, prin formele patologice datorate refulării ei.

    RăspundețiȘtergere
  5. Un razboi sau un cutremur, cred ca ar fi fost mai "benefice" Romaniei. Astfel de cataclisme unesc oamenii, iar noi suntem dezbinati.Astfel de cataclisme reaprind credinte, iar noi nu mai credem in nimic si in nimeni.Astfel de cataclisme trezesc umanul din om, iar noi suntem imuni la suferintele celor din jur.

    RăspundețiȘtergere
  6. Florentin,
    Doamne fereste! eu nu sunt atat de sigura si nu 'm-as risca' cu catastrofe la romani doar ca sa le verific umanitatea. N-ajunge boc?

    RăspundețiȘtergere
  7. Sophie, scurtcircuitul provine din educatia de acasa. De educatie si de mostenirea genetica depinde totul.

    RăspundețiȘtergere
  8. oamenii sunt oricum dar nu asa cum ar trebui sa fie...
    egoul..egoul si cultivarea lui care a prins atat de bine si la noi...ca orice alta buruiana...

    the doors...ii iubesc...mai ales cand spun ce spun...

    RăspundețiȘtergere
  9. Ganduri care par anormale,dar sunt reale ,din pacate.
    Eu mai sper sa fie bine!:)

    RăspundețiȘtergere
  10. Angi,
    sunt ganduri si mai ciudate decat atat. Cred ca le-as zice observatii.
    Merg pe strada si observ ...lucruri, oameni.
    Pentru ca privesc in jur, ii privesc in ochi. Incerc sa fiu constienta de exterior. Caci, de regula, mergem pe strada absorbiti de propriile ganduri si nu mai vedem nici pe unde calcam.

    RăspundețiȘtergere